Noi reguli de acordare a concediului medical, de la 1 august

Persoanele aflate în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă pentru boli obișnuite vor fi monitorizate de către medicii curanți, iar acordarea/luarea unui concediu medical nejustificat atrage sancțiuni contravenționale consistente.

 

De la 1 august se modifică modul de acordare a concediilor medicale şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate. Noile reglementări sunt punse în aplicare prin Ordinul ministrului Sănătății şi al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.

„Astfel, a fost introdus un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical în cazul incapacității temporare de muncă pentru boli obișnuite, care prevede evaluarea stării de sănătate și monitorizarea pacienților de către medicii curanți, prin întocmirea unui plan de urmărire a evoluției bolii”, se precizează într-un comunicat al CNAS. 

Medicii curanți vor întocmi un plan de urmărire a evoluției bolii, care va cuprinde tot două etape. În prima, medicul face evaluarea inițială, stabilește indicațiile medicale (prescripție medicală, dacă e nevoie de un regim alimentar și se face instruirea privind măsurile terapeutice şi profilactice), emite bilete de trimitere pentru diverse investigații sau chiar internare în spital, stabilește durata concediului medical inițial și face programarea pentru evaluarea ulterioară. În cea de-a doua etapă vor fi notate, în planul de monitorizare, date legate de reevaluarea clinică, indicațiile medicale din această fază, prelungirea concediului medical și de justificarea acestei măsuri.

 

Potrivit formei finale a actului normativ, perioadele de concediu medical pentru fiecare episod de boală, cu excepția celor acordate persoanelor intrate în izolare, se vor acorda în cel puțin două etape, în vederea recuperării capacității de muncă a persoanei asigurate și reinserției socio-profesionale a acesteia.

Ordinul prevede că, în prima etapă, concediul medical va putea fi eliberat doar pentru 4 zile calendaristice, dacă certificatul este acordat de medicul de familie, sau în limita a 15 zile calendaristice, dacă documentul este emis de un medic specialist din ambulatoriu.

„Medicul de familie va acorda, în prima etapă, maxim 4 zile de concediu medical, cu încadrarea în limita maximă de 7 zile pentru fiecare episod de boală, respectiv 28 de zile pe an, iar medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă maxim 15 zile, cu încadrarea în limita maximă de 30/31 zile/lună, respectiv 90 de zile pe an. În situația în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime menționate”, se precizează în comunicatul CNAS.

 

În situația în care asiguratul se află în imposibilitatea deplasării la cabinetul medical în vederea acordării concediului medical, medicul curant (medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu) poate acorda consultații la domiciliu sau la distanță.

Dacă pacientul nu se prezintă pentru reevaluarea stării de sănătate la finalul primei etape, conform planului de urmărire a evoluției bolii, sau dacă starea lui de sănătate se ameliorează, medicii curanți nu-i vor mai acorda concediu medical în continuare.

Prin excepție, medicii curanți nu vor întocmi planul de urmărire a evoluției bolii în cazul eliberării certificatelor de concediu medical pentru unele boli speciale (boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii și tuberculoză), pentru urgențele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A și pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, precum și în situația în care asiguratul este internat în spital.

De asemenea, concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum și în cazul riscului maternal, pot fi acordate într-o singură etapă, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii.

„Se menține prevederea conform căreia, după expirarea concediului medical acordat la ieșirea din spital, în cazul în care starea sănătății persoanei asigurate nu permite reluarea activității, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeași afecțiune fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii”, precizează reprezentanții CNAS.

 

CNAS reamintește că, tot începând cu data de 1 august, asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copiilor cu afecțiuni grave în vârstă de până la 18 ani și nu până la 16 ani, cum a fost reglementat până la această dată, noul act normativ fiind astfel în acord cu recomandările Curții Constituționale.

De asemenea, persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, deși aceste condiții erau cunoscute la momentul inițierii deplasării și care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizație suportată din FNUASS doar pentru o perioadă de 5 zile și nu 14, ca până acum. Prevederea se aplică doar celor care au călătorit în interes personal.

„Noua reglementare conform căreia pacientul va fi monitorizat de medicul curant pe parcursul unui episod de boală reprezintă un efort suplimentar al medicilor, dar aduce beneficii celor aflați în incapacitate temporară de muncă și ajută la gestionarea corectă și eficientă a costurilor suportate din FNUASS”, a declarat Adrian Gheorghe, președintele CNAS.

Medicii de familie spun însă că noile relementări nu fac decât să crească birocrația și să le diminueze din timpul și așa limitat pe care îl au pentru actul medical. „Nu poți câștiga războaie fără buget, fără dotări și fără soldați, oricât de pregătiți fizic și intelectual ar fi generalii care stau la hartă și gândesc tactici. Cineva trebuie să iasă din birouri, la război. Și nu toți în avioane. Nu poți susține nevoile de sănătate ale unui popor, doar din spitale și policlinici… Se va sufoca. Sistemul. Pierzi războiul. Generalii rămași singuri, se vor sinucide și ei până la urmă…” – scrie pe blogul său, medicul Otilia Țigănaș.

 

Ordonanța prevede, de asemenea, majorarea sancțiunilor contravenționale aplicate asiguraților depistați că primesc concediu medical fără a avea o afecțiune care impune o astfel de măsură. Aceștia vor risca o amendă de 2.000 de lei. Și medicii care acordă concedii medicale justificate și/sau nu întocmesc planul de monitorizare, conform noilor prevederi, riscă la rândul lor sancțiuni contravenționale care pot depăși 10.000 de lei.

Potrivit șefului CNAS, măsura are drept scop de a-i descuraja pe cei care sunt angajaţi simultan la mai mulţi angajatori şi declară că intră în concediu medical către un angajator, dar continuă să muncească la alt angajator, ca și pe cei care își luau concediu medical pentru a pleca în vacanță. Aceștia vor risca o amendă de 2.000 de lei.

În ultimii ani, din ce în ce mai multe concedii medicale au fost acordate. În 2017, de exemplu, au fost date 2,8 milioane de concedii medicale, în 2019, numărul a ajuns la 3,1 milioane, iar anul trecut s-a ajuns la 3,2 milioane (este adevărat, o mare parte dintre acestea au fost ca urmare a situației epidemiologice determinate de pandemie). Mai multe companii au reclamat la Casa de Sănătate că unii angajaţi îşi luau concedii medicale ca să plece în vacanţă sau erau brusc loviţi de boală când li se dădea mai mult de muncă, deși verificările ulterioare au arătat că în realitate  nu aveau niciun motiv pentru care să poată prmi concediu medical.