Știi și câștigi sănătate: Beneficiile vinetelor pentru organism

Vinetele se numără printre cele mai sănătoase legume din lume, iar în această perioadă sunt bune de conservat pentru iarnă, iar gătite la abur, la cuptor sau coapte sau la grătar își păstrează savoarea și toate beneficiile, fie că le consumăm ca salată, în zacuscă sau în ghiveciul de legume.  

 

Originare din India, unde sunt consumate de mai bine de 4.000 de ani și unde sunt cunoscute sub numele de „brinjal”, cultivate pentru prima dată în China și aduse în Europa în timpul Evului Mediu, atunci când au fost aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud, vinetele sunt printre cele mai sănătoase și mai gustoase legume preparate termic și constituie un deliciu pentru iarnă, fie că le păstrăm congelate pentru salată, fie că le folosim în zacuscă sau în ghiveciul de legume. Vânăta sau pătlăgica vânătă are denumirea știițințifică „Solanum melongena” și aparțin familiei de plante „Solanaceae”, inrudite cu roșiile, ardeiul gras și cartoful. Coaja este purpurie, de diferite nuanțe, lucioasă, iar textura în interior este spongioasă. Există și soiuri de alte culori, forme variate și texturi variate.

Deși la început erau considerate plante ornamentale și, timp de sute de ani, din cauza gustului amărui pe care-l au când sunt crude au fost evitate, oamenii crezând că aduc nebunia, lepra şi cancerul, vinetele sunt, începând din secolul al 18-lea, între alimentele preferate ale multora, fiind apreciate pentru textura plăcută și mai ales pentru beneficiile aduse sănătății. Pentru ca vinetele să își păstreze toate beneficiile, se recomandă să fie consumate gătite la abur, la cuptor, coapte sau la grătar. 

 

Vinetele sunt disponibile pe tot parcursul anului, însă cele mai bogate în nutrienți sunt cele de sezon. Atunci când cumpărăm vinete, le alegem pe cele cu coaja lucioasă, fără pete sau lovituri. Aruncăm o privire atentă și la codiță, iar în cazul în care este fermă, solidă și verde înseamnă că este proaspată. De asemenea, având în vedere că au un conținut de 95% apă, trebuie să avem grijă să nu fie ușoare, fiindcă asta ar însemna că sunt uscate și astfel au pierdut o parte din proprietățile nutritive.

În plus, alegem vinetele care sunt puțin moi. Cele foarte tari sunt mai tinere, însă odată ce se coc puțin mai mult, echilibrul substanțelor nutritive este mult mai bun. Vinetele aduse la maturitate au un potenţial toxic mai mic decât cele tinere, care conţin mai multă solanină, substanţă cu potenţial toxic. Se vor evita însă vinetele bătrâne, deoarece au un gust amar. Coapte la 400 de grade vinetele au un gust mult mai bun decât prăjite în ulei şi nici nu îngreunează digestia.

Vinetele sunt o sursă bogată de nutrienți, vitamine, minerale și antioxidanți și pot fi preparate în rețete de-a dreptul delicioase, indiferent dacă sunt consumate coapte la grătar, prăjite, în tocăniţă sau în zacuscă.

 

Vinetele sunt bogate în proteine, fibre, vitamine, fier, potasiu, calciu, fosfor, sodiu, magneziu și pectină. Conțin, de asemenea, mangan și cantități mici de potasiu, vitamina K, vitamina C, vitamina B6, niacină, cupru, magneziu.

Fierul din compoziția vinetelor ajută la prevenirea și tratarea anemiei și joacă un rol important în formarea eritrocitelor care ajută la metabolizarea proteinelor. Având un conținut mare de apă, vinetele sunt diuretice excelente, care ajută la eliminarea lichidelor reținute în corp.

Dacă te-ai ars pe piele, prepară o pastă din pulpa unei vinete. Această legumă are proprietăți calmante și terapeutice, ameliorează durerea și înmoaie pielea.

Datorită conținutului ridicat de vitamina B3,vinetele stimulează creșterea părului. În plus, conțin vitamina A, care stimulează producția de sebum, ajutând la hidratarea părului și la prevenirea căderii acestuia. Antocianina, un compus solubil care protejează sistemul nervos central, ajută și la menținerea vederii și prevenirea cataractei.

 

Timp de câteva secole, vinetele au fost folosite pentru a controla diabetul. Aceste legume conțin numai 4 grame de zahăr la o cantitate de 100 de grame. În plus, sunt bogate în carbohidrați solubili și fibre care ajută la ținerea sub control a diabetului zaharat de tip 2, iar cercetările recente au validat acest rol. De asemenea, acidul clorogenic, un antioxidant primar din vinete, poate scădea nivelul de colesterol „rău” (LDL) și poate reduce riscul de boală hepatică non-alcoolică. Pentru a profita de aceste beneficii, vinetele nu trebuie sătite în ulei.

Bogate în fitonutrienţi esenţiali, vinetele contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui şi protejează creierul de toxine, stimulează circulația sangvină la nivel cerebral și contribuie astfel la îmbunătățirea memoriei și a capacității analitice. Nasunina, o antocianină din coaja vinetelor, este un antioxidant puternic ce acționează preponderent asupra sistemului nervos, îmbunătățind activitatea cerebrală. Ajută, de asemenea, la transportul nutrienților în celule și la eliminarea deșeurilor. Vitamina B regăsită în vinete ajută organismul să facă față stresului și conferă o stare psihică mai bună. O cură cu vinete are și darul de a ne scăpa de insomnii și de stările de nervozitate.

 

Vinetele mențin sănătatea arterelor, scad riscul de infarct și de accident vascular cerebral. Bioflavonoidele și antioxidanţii puternici au rolul de a regla tensiunea arterială şi previn depunerile de colesterol pe pereţii vaselor de sânge. Datorită vitaminei K şi a bioflavonoidelor se întăresc vasele de sânge și scade riscul de formare a cheagurilor de sânge și trombozelor, reducând semnificativ riscul de infarct şi accidente vasculare cerebrale. Vinetele sunt recomandate în special persoanelor care suferă de arteroscleroză.

Antioxidanții pe care-i conțin vinetele protejează organismul de daunele cauzate de radicalii liberi, încetinind procesul de îmbătrânire a celulelor și ajutând la prevenirea bolilor cronice și a cancerului. De exemplu, solasodina rnosnosil glicozidele (SRGs) este un tip de compus găsit în unele plante înrudite cu vinetele, inclusiv în acestea. Studii efectuate pe animale au arătat că aceste elemente pot provoca moartea celulelor canceroase și pot contribui la reducerea recurenței anumitor tipuri de cancer. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pentru a determina modul în care compușii din vinete pot reduce riscul de cancer.

 

Vinetele sunt versatile și pot fi încorporate cu ușurință în dieta. Coapte, prăjite, pregătite la grătar, adăugate în supe, tocănițe, sosuri etc. sunt recomandate și în curele de slăbire, deoarece sunt sățioase și sărace în calorii. O singură vânătă conţine 35 de calorii. Cu un conținut de aproape 95% apă, vânăta ajută la eliminarea toxinelor, detoxificând rinichii și ficatul. În plus, conţinutul mare de fibre susține reglarea digestiei, absorbției și metabolismului alimentelor și ajută în vindecarea sau menținerea sub control a gastritei, refluxului gastric, arsurilor și ulcerului.

Vinetele fac parte din cele 15 legume „curate”. Sunt mai puțin supuse stropirii cu pesticide față de alte legume, astfel că principalele lor beneficii pentru sănătate nu sunt afectate. Vinetele sunt foarte utile pentru reechilibrarea functiei hepatice. Sunt bogate in potasiu, dar continutul de fosfor si calciu este destul de modest.

De asemenea, pot calma indigestia, diareea, constipația și balonarea și, protejând tractul digestiv, împiedică apariția cancerului de colon.

 

Atenţie! Din cauza conţinutului ridicat de alcoloizi, substanţe care pot avea potenţial alergen sau chiar pot duce la intoxicaţii. Cauza principală pare a fi o proteină de transfer din plantă. Simptomele unei reacții alergice pot include urticarie, umflare și respirație dificilă. Consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză şi alte boli inflamatorii. În plus, medicii avertizează că un consum prea mare de salată de vinete cu maioneză poate cauza probleme pentru fiere. Specialiștii recomandă ca acestea să fie mâncate cu moderație, în special de către persoanele care au în antecedente afecțiuni legate de fiere.

În cazul copiilor, vinetele pot fi introduse treptat în alimentație, după vârsta de un an. E bine să se discute însă mai întâi cu medicul pediatru, pentru a evita eventuale neplăceri, dacă bebelușul a avut intoleranță la alimente similare.

 

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.