Știi și câștigi sănătate: Cafeaua, deliciu și remediu

Cafeaua, una dintre cele mai îndrăgite și mai populare băuturi de pe glob, se bea fierbinte, călduță sau rece, dimineața, pentru a ne înviora și a avea energie, la o întâlnire cu prietnii sau în întâlnirile de afaceri, este una dintre „licorile” care apropie oamenii și îi face să se simtă mai bine, dar are și o serie de efecte benefice pentru organism. 

Este a treia într-un top al cantităților consumate, după apă și ceai și are o istorie veche de sute de ani, deși începuturile consumului de cafea sunt învăluite în legende. Aflăm și noi, astăzi, câteva dintre secretele cafelei.  

 

Puțină istorie

* Potrivit legendei, cafeaua a fost descoperită de un păstor etiopian pe nume Kaldi, cândva în secolul IX d. Hr. Acesta a observat efectele pe care le aveau boabele de cafea asupra caprelor sale, așa că a dus boabele unor călugări Sufi care locuiau în apropiere. Cercetătorii cred însă că povestea este una apocrifă, pentru că apare pentru prima oară în secolul al XVII-lea, în scrierile lui Antoine Faustus Nairon, autorul unuia dintre primele tratate despre cafea.

* Primele dovezi istorice despre consumul de cafea apar însă în scrierile unor autori arabi, la jumătatea secolului al XV-lea. Boabele de cafea sunt folosite pentru prima oară într-un mod similar celui de astăzi de călugării Sufi din Yemen, care consumau băutura obținută din boabele prăjite și râșnite, ca energizant în timpul ritualurilor religioase. Cafeaua se răspândește rapid din Peninsula Arabică, Persia, Turcia și în Africa de Nord.

* În Europa, cafeaua apare prima dată în Veneția, în a doua parte a secolului al XVI-lea, de unde se răspândește în celelalte colțuri ale continentului. Prima cafenea apare în Roma, în 1645. Olandezii sunt cei care  încep să importe la scară mare cafeaua în Europa și chiar încep să o cultive extensiv în coloniile lor – culturile din insula Java devin unele dintre principalele surse de cafea pentru piața europeană.

* În secolul al XVIII-lea, cafeaua este exportată în Lumea Nouă și tot acum sunt înființate principalele culturi din America Centrală și din Brazilia. În secolele următoare, cafeaua va deveni una dintre cele mai căutate și mai populare băuturi.

* În lume există câteva specii de arbore de cafea, însă două dintre ele sunt cele mai cultivate la nivel mondial sunt Coffea arabica şi Coffea canephora, plantele care dau principalele două tipuri de cafea: cafeaua arabica şi cafeaua robusta.  Cafeaua arabică (Coffea arabica) este originară din Etiopia. Este primmul soi care a început să fie cultivat, bogat în arome, foarte parfumat, dulce și ușor acid. Cafeaua Robusta este cultivată la scară largă în Africa, Indonezia și Brazilia și acoperă aproape un sfert din producția mondială de cafea.

* O cană de 200 de mililitri de cafea neagră (neîndulcită) nu conține zaharuri și nici grăsimi, dar conține vitamine și minerale. O cană de cafea conține 2.4 calorii, 0.3 grame proteine, 0.2 miligrame riboflavină (vitamina B2), 0.5 miligrame niacină, 0.6 miligrame acid pantotenic, 116 miligrame potasiu, 0.1 miligrame mangan, 7.1 miligrame magneziu, 95 de miligrame vofeină (cantitatea diferă însă în funcție de varietatea de cafea).

 

Beneficii

* Unul dintre cele mai cunoscute şi mai recunoscute beneficii ale cafelei este rolul de stimulent al acesteia. Cofeina este principalul ingredient care dă energie şi contribuie la eliminarea stărilor de oboseală. Potrivit unui studiu publicat în Nutrition Bulletin, cofeina îmbunătățește nivelul de energie, starea de spirit și câteva aspecte importante ale funcţiilor cerebrale.

* Cafeaua conţine o cantitate uriaşă de antioxidanţi, în comparație cu alte băuturi. Aşa că nu este de mirare că pentru multă lume cafeaua zilnică este una dintre cele mai bune surse de antioxidanţi, mai importantă chiar decât fructele sau legumele. Rezultatele au apărut într-un studiu publicat în Journal of Nutrition.

* Un alt beneficiu al cafelei se datorează tot cofeinei: îmbunătăţeşte considerabil performanţele fizice. Cofeina stimulează eliberarea în sânge a unei cantităţi mai mari de adrenalină şi, în acelaşi timp, arde grăsimile, pe care le eliberează în sânge pe post de energie. Potrivit unui studiu publicat în International Journal of Sport Nutrition, cofeina poate să îmbunătăţească, în medie, performanţele fizice cu până la 11-12%.

* Cofeina este una dintre puţinele substanţe care ajută la arderea grăsimilor, motiv pentru care se regăseşte în aproape toate suplimentele alimentare pentru slăbit. Potrivit unui studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition, cofeina din cafea poate stimula cu până la 29% arderea grăsimilor.

* Unul dintre efectele pe termen scurt ale cofeinei este creşterea tensiunii arteriale, dar acest lucru dispare în timp, iar creşterea nu este de natură să îngrijoreze. Dimpotrivă, băuturile bogate în cofeină – cafeaua şi ceaiul verde, de exemplu – sunt corelate cu un risc mai scăzut cu 20% de apariţie a unui accident vascular cerebral, arată un studiu publicat în jurnalul Stroke.

* Diabetul de tip 2 este una dintre cele mai grave probleme medicale ale timpurilor noastre, cu câteva sute de milioane de blonavi la scară mondială. Un studiu apărut în JAMA Internal Medicine a stabilit că fiecare ceaşcă de cafea băută zilnic reduce cu 7% riscul de apariţie a diabetului de tip 2.

* Persoanele care consumă frecvent cafea au un risc mult mai scăzut de a se îmbolnăvi de Alzheimer, una dintre principalele cauze ale demenței la nivel mondial. Potrivit unui studiu publicat în European Journal of Neurology, băutorii de cafea au cu până la 65% mai puţine şanse să dezvolte boala Alzheimer.

* Cafeaua poate avea un efect benefic şi în cazul afecţiunilor hepatice. Potrivit unui studiu apărut în Archives of Internal Medicine, persoanele care beau patru sau mai multe căni de cafea pe zi au un risc cu până la 80% mai mic de a se îmbolnăvi de ciroză. Un alt studiu, realizat de cercetătorii americani, pe un eşantion de 125.000 de persoane, a scos la iveală că 22% dintre cei care au consumat câte o cană de cafea zilnic au prezentat riscuri mai mici de dezvoltare a bolii.

* Cercetătorii americani au descoperit că prezenţa cafeinei din cafeaua concentrată previne pierderile de memorie specifice bătrâneţii. Cafeina intervine în activitatea electrică a creierului, acţionând asupra adenozinei, substanţa prezentă în cantitate mare la persoanele în vârstă. Prin aihilarea adenozinei, cafeaua ajută la combaterea problemelor mintale uşoare, la păstrarea memoriei intacte până la vârste înaintate şi susţine procesul de învăţare. Totuşi, consumul a mai mult de trei ceşti pe zi cauzează insomnie, tulburări ale ritmului cardiac şi probleme ale sistemului circulator, avertizează medicii.

 

Precauții

* Cercetătorii susțin că îngrijorările anterioare cu privire la riscul crescut al anumitor afecțiuni, precum cancerul sau bolile de inimă, s-au bazat pe dezavantajele modului de prăjire al boabelor de cafea, procedeu care, printre altele, produce și acrilamidă – o substanță cancerigenă, iar anumite moduri de preparare ale acesteia au o legătură cu colesterolul LDL crescut.

* S-a observat, în studii clinice, creșterea nivelul colesterolului LDL de către cafea la unele persoane cu tulburări de metabolism ale lipidelor din sânge și cu niveluri ridicate ale lipidelor (hiperlipidemie). Acest efect pare să se datoreze, în principal, substraturilor din fracția uleioasă a cafelei (cum ar fi Diterpenul, Cafestolul etc.), care apar la prepararea boabelor de cafea măcinate în combinație cu apa caldă. O mare parte din diterpene și cafestol rămân în filtrul de hârtie folosit pentru cafea, motiv pentru care este recomandat acest tip de preparare. Alte tipuri de preparare, cum ar fi cele din țările scandinave, sau metode precum „Cafea presată franceză” ori „Cafea turcească” conțin cantități mult mai mari de Cafestol. Espresso are un conținut mediu de cafestol.

* Nu există o asociere evidentă dintre  hipertensiunea arterială și cofeina din cafea sau ceai. Cu toate acestea, orice persoană hipertensivă care nu își îmbunătățește tensiunea arterială prin alte activități (reducerea greutății, activitatea fizică, terapia medicamentoasă etc.) ar trebui să verifice dacă o cafea decofeinizată îi poate aduce beneficii. Același lucru este valabil și pentru diabeticii care au un nivel ridicat de glicemie. De asemenea, ei ar trebui să verifice în ce măsură cafeaua decofeinizată poate aduce beneficii (desigur, cafeaua lor nu trebuie să conțină zahăr adăugat). După cum am menționat, cafeaua pură reduce riscul de diabet de tip 2.

* Unele dintre cel mai des întâlnite efecte secundare provocate de consumul de cafea sunt cauzate, de fapt, de cofeină. Între principalele simptome regăsim insomnia, stări de nervozitate şi nelinişte, greaţă şi vărsături, diaree. Persoanele care consumă peste șase ceşti de cafea pe zi sunt predispuse la apariţia simptomelor de anxietate şi agitaţie. În plus, cu cât se consumă mai multă cafea în fiecare zi, cu atât este necesară o cantitate mai mare pentru a obţine efectele dorite.

* Femeile însărcinate, cei care suferă de insomnie și persoanele care au tensiune arterială crescută sau aritmie cardiacă pot consuma cafea în anumite împrejurări, însă este recomandată cea decafeinizată. Gravidele ar putea consuma până la 3 cești de cafea de-a lungul zilei, însă ar fi mai bine mai puțin de atât. De asemenea, în cazul migrenei, anumite persoane ar trebui să acorde atenție sporită efectelor negative ale cafeinei.

 

Curiozități

* Denumirea originală a cafelei însemna „vin” – în limba arabă, cuvântul „qahwah” înseamnă un soi de vin. Numele a fost preluat de turci sub forma „kahveh”, olandezii i-au schimbat numele în „koffie”, de unde a ajuns în engleză în forma cunoscută astăzi: „coffee”.

* Cafeina a fost pentru prima dată izolata din cafea în anul 1820. În forma sa pură, cafeina este o pudră albă, cristalină.

* Boabele de cafea sunt, de fapt, semințele unui fruct. Fructul de cafea seamănă cu cireșele, are o culoare care poate fi roșiatică sau maronie, în funcție de varietatea de cafea, iar sâmburii acestui fruct se numesc „boabe” pentru că se aseamănă foarte mult cu boabele de fasole.

* Cafeaua este al doilea cel mai comercializat produs din lume, după petrol. La nivel mondial sunt înregistrați aproximativ 25 de milioane de cultivatori, în aproape 70 de țări.

* Marele scriitor Honore de Balzac bea aproximativ 40 de cafele pe zi.

* Beethoven era de-a dreptul fascinat de cafea şi număra câte 60 de boabe pentru a-şi pregăti o singură ceaşca de cafea perfectă.

* Cea mai scumpă şi rară cafea din lume se numeşte Kopi Luwak şi se obţine din excrementele unei specii de maimuţe. Mai exact maimuta mănâncă boabele unui anumit tip de arbore care sunt supuse unui interesant proces de transformare in laboratorul digestiv al animalului. Rezultatul, prelucrat la rândul lui, costa 500 euro/kg, însă anual se adună doar 50 kg de Kopi Luwak.

* „Centura de cafea” se referă la o centură imaginară care înconjoară Pământul între paralela 23 Nord și Paralela 25 Sud. În această regiune, care include mare parte din Africa, Asia și America Centrală și de Sud, sunt îndeplinite condițiile optime pentru cultivarea cafelei.

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.