Știi și câștigi sănătate: Podoaba capilară

Părul este o podoabă cu care ne mândrim și ne fascinează, fiind considerat un element important de etichetă. El nu are însă doar rol estetic, principala sa funcție fiind aceea de a proteja scalpul și alte organe vitale de agresiuni și de razele ultraviolete. În plus, genele şi sprâncenele feresc ochii de particule periculoase, oferă umbră şi opresc sudoarea să strice vederea, părul de la axile protejează ganglionii şi este un semn secundar de sexualizare, iar cel din zona genitală fereşte de infecţii şi protejează organele reproductive. Părul oferă, totodată, indicii despre stilul de viață și starea noastră de sănătate. 

Dincolo de aceste aspecte, părul ascunde o mulțime de particularități și de curiozități interesante.

 

* Părul este compus în principal din keratină (proteina cu rol de protecție care se regăsește și în unghii și în piele), lipide provenite de la glandele sebacee și melanină (pigmentul care dă nuanța naturală a părului).

* Foliculii de păr sunt formați complet încă din perioada intrauterină, din luna a cincea de dezvoltare a fătului. În interiorul acestor foliculi, la nivelul pielii capului se află singura partea vie a părului, de aceea, dacă nu este smuls din rădăcină, părul „nu doare”.

* Nou-născutul are la început 100.000 -120.000 de foliculi care urmează să producă grupuri de până la patru fire păr. Pe măsură ce înaintează în vârstă, omul pierde din densitatea foliculilor, de la 1.140 pe centimetru pătrat la naștere, la 685 pe centimetru pătrat la vârsta de 25 de ani. Densitatea continuă să scadă, din cauza unor factori genetici, a unor afecțiuni sau a stilului de viață.

* Fiecare folicul produce de-a lungul vieții în jur de 15 fire de păr. Fiecare fir crește un milimetru la trei zile, adică între 12 şi 15 centimetri pe an. Firul de păr trăiește în medie 5 ani, apoi cade. Dar nu toate firele de păr ating maturitatea în același timp, de aceea ne cad zilnic aproximativ 50 de fire de păr, mereu înlocuite de altele.

* Când echilibrul dintre firele care cad și cele care cresc se strică, apare alopecia, o boală cronică ce determină căderea părului pe anumite porţiuni sau chiar pierderea lui totală. Deşi nu pune în pericol viaţa, poate favoriza anxietatea și depresia, afectând uneori imaginea de sine.

* De-a lungul celor 5 ani de viaţă, firul de păr trece prin trei etape: faza activă (anagenă), în care creşte în medie cu 0,3 milimetri pe zi (75% din păr se află în această fază), faza de repaus (catagenă), în care foliculul se atrofia­ză şi se retrage spre suprafaţa scalpului (3% din păr se află în faza catagenă) şi fază finală (teleogenă), în care firul nu mai crește și cade, lăsându-i locul unui fir de păr nou.

* Persoanele sănătoase pierd până la 150 de fire de păr în fiecare zi. Odată cu vârsta, acest proces se va accentua. După 50 de ani se observă o modificare substanțială în acest sens. Specialiștii susțin că părul crește cel mai bine și mai repede în intervalul 15-30 de ani, după 40 de ani începând un proces de încetinire.

* Firele de păr pot fi folosite pentru teste de screening ce evaluează nivelul mineralelor esenţiale, dar şi al celor toxice din organism. Investigaţia se numeşte analiză minerală tisulară şi măsoară nivelul de minerale din firul de păr uman de la nivelul scalpului. Cu ajutorul acestei metode neinvazive pot fi determinate şi prevenite oboseala cronică, ateroscleroza, hipercolesterolemia, afecţiunile glandei suprarenale şi ale tiroidei.

 

Știați că…?

* Fiecare fir de păr poate suporta o greutate de maximum 100 de grame. Cumulată de la toate firele de păr existente în același timp la nivelul scalpului, capacitatea maximă a părului este de a susține o greutate de 12 tone.

* Părul ud, întins, este mai lung cu până la 30% decât atunci când e uscat (în cazul părului sănătos).

* Din tot corpul uman, doar măduva osoasă este singura care crește mai repede decât părul.

* Alimentația influențează aspectul și sănătatea părului. Cheratina este o proteină care se sintetizează mai uşor din proteinele din carne, în special peşte, lactate, ouă, dar şi legume.

* Alimentele bogate în fier îmbunătăţesc calitatea sângelui și implicit transportul oxigenului către celule, asigurând hrănirea adecvată a rădăcinii firelor de păr. În plus, un consum optim de fier previne anemia, care determină căderea masivă a părului.

* În lipsa vitaminelor din complexul B, în special a acidului folic (vitamina B9) şi a vitaminei B6, se ajunge la degradarea accelerată a firelor de păr. Ca urmare, acestea devin friabile, îşi pierd vitalitatea şi cresc mai greu, acidul folic fiind implicat în producerea de celule care alcătuiesc firul de păr şi unghiile.

* Oamenii cu un IQ ridicat au mai mult zinc și cupru în compozișia firelor de păr.

* Părul unei persoane care suferă un șoc puternic sau e supusă la stres își schimbă culoarea în 13 zile de la momentul care a declanșat criza. De asemenea, stresul produce descărcări de adrenalină, care inhibă creşterea părului.

* Bărbații dedică cinci luni din viață bărbieritului; o femeie își petrece, în medie, șapte luni din viață acordându-i atenție și aranjându-l.

* Un studiu făcut pe femei din Statele Unite la finalul lui 2019 arată că folosirea vopselelor de păr și a substanțelor chimice pentru îndreptat ar putea crește riscul de a dezvolta cancerul de sân.

* În funcție de modul în care arată secțiunea unui fir de păr se poate stabili de pe ce continent provine acesta (deși nu se poate determina dacă provine de la o femeie sau de la un bărbat): europenii au firul de păr în formă ovală, asiaticii- rotundă, în timp ce africanii au forma firului plată.

* Asiaticii au părul cel mai sănătos, dens și puternic,  în timp ce africanii au părul cel mai sensibil și mai fragil.

* Orice persoană pierde, în medie, 100 de fire de păr pe zi și peste 10 miliarde de particule de piele moartă.

* Locul în care părul uman crește cel mai repede este barba. Dacă nu ar fi tăiată periodic, o barbă ar putea atinge până la 10 metri lungime.

* Înlăturarea părului nedorit de pe corp se practică încă din Egiptul antic, când se folosea abraziunea pentru a-l înlătura. Romanii, grecii și aztecii se pare că foloseau scoicile pentru a căpa de părul nedorit de pe corp.

 

Mituri despre păr

* „Este bine să ne spălăm mai rar pe cap”.

Spălarea frecventă a pielii capului nu dăunează atâta vreme cât se face cu produse potrivite. Dimpotrivă, este utilă, deoarece previne anumite boli ale pielii capului, precum dermatita seboreică, care poate intensifica pierderea părului. Acţiunea mecanică exercitată asupra părului în timpul spălării duce la desprinderea firelor care urmau oricum să cadă.

* „Pălăria, şapca sau căştile de protecţie duc la căderea părului”.

Părul căzut este mai uşor vizibil atunci când folosim pălării, căciuli sau căşti de protecţie, dar în niciun caz acestea nu îi intensifică procesul de cădere. Din contră, fiindcă protejează scalpul de soare, previn căderea.

* „Sănătatea părului se păstrează periindu-l des şi în forţă”.

Perierea ar trebui să acţioneze asupra fibrei capilare pentru a descâlci părul şi a-l unge cu uleiurile naturale produse de scalp. Periatul viguros poate răni pielea capului, poate rupe firele de păr şi poate stimula excesiv producţia de sebum, îngrăşând părul. În schimb, periatul blând contribuie la stimularea circulaţiei sângelui şi, în acest fel, firele de păr sunt mai bine hrănite.

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.