Știi și câștigi sănătate: Ceapa, aliment și medicament

Nelipsită din mâncărurile românilor și din salate, de culare galbenă, albă sau roșie, ceapa are un continut bogat in vitamine, saruri minerale si substanțe cu caracter antibiotic, fiind considerată un aliment-minune care care contribuie la asigurarea starii de sanatate si echilibru al organismului, cât și la prevenirea apariției unor fenomene patologice, poate înlocui cu succes medicamentele și contribuie la prevenirea unor boli grave, precum cancerul. 

Provenită din regiunile de stepă din Asia centrală și de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi, ceapa este una dintre cele mai vechi plante de cultură, care de peste 5.000 de ani se folosește ca legumă, dar și ca plantă medicinală. În Egiptul antic era considerată simbol al vieții eterne, datorită formei sale rotunde și a inelelor concentrice și era oferită zeilor, sau era folosită ca monedă de plată de a ajunge în rai. S-au găsit dovezi, resturi de ceapă la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. Se pare că tot cu ceapă au fost plătiți și lucrătorii care au clădit piramidele.

 

Fie verde, fie iscată, ceapa are un conținut bogat în vitaminele A, B și C și în săruri minerale. Vitamina A protejează pielea şi mucoasele, vitamina B ajută la creşterea metabolismului şi are un rol clar în  îmbunătăţirea sistemului imunitar şi a celui nervos, precum şi în menţinerea sănătăţii pielii şi muşchilor, iar vitamina C crește rezistenţa sistemului imunitar.

Este bogată în fier – care previne anemia, potasiu -care are un rol important în echilibrul electrolitic. Datorită conținutului important de tiosulfinate, sulfuri şi sulfoide, ceapa are puternice acțiuni antimicrobiene, antiinfecțioase, antialergice și depurative. Încă din antichitate a fost folosită ca tratament pentru grăbirea vindecării rănilor şi diminuarea durerii, ceapa este considerată de către mulţi un antibiotic natural ce ajută organismul să lupte împotriva stafilococilor și a tusei (acţionează ca un emolient, sedativ, digestiv și calmant).

Consumată crudă, fiartă, uscată sau coaptă, ceapa este un bun stimulent al organismului, recomandat în astenie, în problemele de creștere fizică și intelectuală, are proprietăți diuretice, alungă insomnia, scade tensiunea arterială și ameliorează sau previne ateroscleroza, este un stimulent endocrin și are calități afrodisiace. Are proprietăţi antibiotice și antiinflamatoare și este eficientă în tratarea și ameliorarea gutei şi artritei. Calitățile sale antiseptice ajută în lupta împotriva bacteriilor, inclusiv E. Coli şi Salmonella, a infecţiilor de la nivelul tractului urinar. Proprietățile antimicrobiene şi carminative sunt de efect în constipaţie şi balonări.

 

Ceapa are puține calorii și asigură o doză însemnată de fibre, necesare bunei desfăşurări a tranzitului intestinal, dar ajută şi la scăderea nivelului de colesterol şi, astfel, la reducerea riscului de afecţiuni ale inimii, contribuind la scăderea tensiunii arteriale. Consumareaa unei jumătăţi de ceapă crudă pe zi contribuie semnificativ la scăderea colesterolului, dar ajută şi în constipaţie sau flatulenţă.

Datorită cromului pe care-l conține, ceapa ajută în prevenirea și tratarea diabetului, ajutând la scăderea nivelului de insulină din organism şi creşte toleranţa la glucoză. Totodată, este un excelent diuretic, împiedicând retenţia de apă în organism şi la regenerarea părului, prin aplicarea sucului de ceapă pe scalp de două ori pe săptămână.

Sulful pe care-l conține ceapa (care-i dă mirosul puternic) are rol protector asupra ficatului, în special atunci când combinăm ceapa cu alte legume. O astfel de salată se pare că este perfectă pentru stimularea transportului aminoacizilor către creier şi ajută sistemul nervos în general, asigurându-ne, astfel, o stare psihică echilibrată. Dacă după o masă la care ai servit şi ceapă eşti nevoit să socializezi, iar periuţa de dinţi nu îţi este la îndemână, consumă câteva felii sau chiar coji de portocală, care fac minuni în privinţa mirosului specific.

 

Ceapa este medicamentul naturist cel mai frecvent utilizat în trecut de părinţii şi bunicii noştri împotriva răcelilor și gripei, iar vara, împotriva ţânţarilor. Pentru roșu în gât, congestie și durere la nivelul gâtului, se prepară o infuzie din câteva coji de ceapă la o cană de apă fierbinte, iar după infuzare, soluția se strecoară și se folosește când este călduță, pe post de gargară.

În tusea uscată se folosește o ceapă care se toacă mărunt şi se amestecă cu două linguri de grăsime de gâscă; se face masaj pe gât, iar dimineaţa se mănâncă o linguriţă din această compoziţie. Tot pentru tuse: se ia 1 cartof, 1 ceapă, 1 măr crud; se spală bine, se curăţă şi se pun într-un litru de apă, apoi se fierbe tot până ce apa scade la jumătate; se administrează câte 1 linguriţă de fiertură înainte de masă. Și cojile de ceapă sunt benefice, în caz de tuse seacă: se toarnă două pahare de apă fierbinte peste două linguri de coji de ceapă mărunțite și se fierbe la foc mic, timp de 15 minute. După ce se răcorește, soluția se strecoară și se bea câte un sfert de cană, de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale.

În caz de tuse persistentă, convulsivă, se bea decoct de ceapă, cât de fierbinte posibil, îndulcit cu miere. Două-trei căni pe zi din acest remediu are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secreţiilor de pe arborele bronşic, de refacere a epiteliilor distruse de infecţia respiratorie.

 

Pentru întărirea sistemului imunitar, dar și că adjuvant în caz de gripă, se amestecă o lingură de coji de ceapă mărunțite cu o linguriță de pudră de rădăcină de lemn dulce și o mână de ace de pin, peste care se toarnă doi litri de apă fierbinte. Compoziția se fierbe timp de 20 de minute, se adaugă apoi două linguri de maceșe zdrobite și se mai fierbe timp de un minut. Soluția se toarnă într-un termos, iar după 10-12 ore se strecoară și se ține la răcoare. Se consumă câte un litru pe zi. Tot pentru gripă se lasă la macerat patru cepe, timp de 24 de ore, într-un litru de apă călduţă, apoi se bea o ceaşcă din acest lichid între mese şi încă una înainte de culcare. Acest preparat, luat dimineaţa pe stomacul gol, ameliorează și diabetul. Tot contra gripei se mai face un macerat din 2 cepe tăiate în felii subţiri care se pun într-un litru de apă plată sau de izvor, apoi se va lua un pahar de acest amestec macerat între mese şi un alt pahar seara la culcare, timp de 15 zile.

Pentru stări febrile, migrene, diaree, viermi intestinali se toacă o ceapă, peste care se toarnă 0,5 litri de apă fierbinte, se înveleşte şi se infuzează 12 ore, apoi se consumă un sfert de pahar de 3-4 ori/zi, cu 20 minute înainte de masă.

O criză de nervi poate fi stopată dacă se inspiră puternic de câteva ori dintr-o ceapă tăiată în două, iar compresele cu ceapă sunt foarte bune pentru tratarea migrenelor.

 

Pentru tratamentul aftelor și gingivitelor se clătește gura cu o soluție concentrată din coji de ceapă. Aceasta se prepară din 3 lingurițe de coji de ceapă mărunțite, peste care se toarnă o jumătate de litru de apă clocotită, apoi se lasă la macerat timp de 7-8 ore, se strecoară și se folosește.

În cazul infecțiilor fungice ale unghiei se fac băi locale într-o soluție concentrată din coji de ceapă, timp de 20-30 de minute în fiecare seară, până la vindecare.

Și pielea are de câștigat de pe urma banalei cepe. Studii de specialitate arată că sucul proaspăt de ceapă aplicat de arsurile minore sau ciupiturile de insecte grăbeşte vindecarea şi regenerarea ţesuturilor, chiar dacă, la început, senzaţia este una de usturime. În plus, o mască eficientă contra pistruilor şi a cuperozei poate avea la bază ingrediente naturale cu maxim efect, cum ar fi de exemplu sucul de ceapă amestecat cu ulei de măsline, la care se adaugă suc proaspăt de castravete, pentru un plus de prospeţime şi hidratare. În anotimpul rece, când mâinile au foarte mult de suferit din cauza frigului, un remediu naturist pe bază de suc de ceapă şi miere, în părţi egale, ajută la tratarea crăpăturilor pielii şi echilibrarea pH-ului.

Ceapa coaptă în cuptorul încins, până când se înmoaie, este bună pentru tratarea degeraturilor, negilor, panariţiului, hemoroizilor sau furunculozei.

 

Atenție! Ceapa are și contraindicații, poate crea probleme persoanelor care suferă de gastrită, sindrom de colon iritabil sau colită. Pentru aceştia este recomandat consumul treptat al cepei şi în cantităţi mici, astfel încât organismul să se obişnuiască, deoarece ingestia unei cantităţi nepotrivite poate diminua peristaltismul gastric, îngreunând digestia.

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.