Știi și câștigi sănătate: Genele, stilul de viață și longevitatea

Există multe motive pentru care unii oameni trăiesc o viaţă lungă şi sănătoasă, iar alţii nu. Cu siguranţă, genele reprezintă însă doar unul dintre ele. Cercetătorii au studiat nonagenarii cu o stare bună de sănătate pentru a descoperi ce anume face diferenţa.

Deşi genele ne sunt transmise de părinţi, stilul de viaţă şi dieta joacă şi ele un rol esenţial. În plus, izolarea impusă de pandemia de COVID-19 a crescut anxietatea care, combinată cu schimbările din rutina zilnică a fiecăruia determină o creștere semnificativă a consumului de alcool și mâncare, generând în unele cazuri creșterea în greutate.

Pe lângă toate acestea, aerul din majoritatea orașelor se dovedește extrem de poluat cu particule periculoase pentru plămânii noștri.

 

Stilul de viață

Alimentaţia, activitatea fizică sau stresul pot modifica modul în care funcţionează genele, prin adăugarea unor „etichete chimice” care acţionează asemeni unor comutatoare şi ne influenţează starea de sănătate şi longevitatea.  Studiul acestor mecanisme este cunoscut sub numele de epigenetică.

Într-o serie de studii (cunoscute sub numele de BELFAST) asupra nonagenarilor cu o stare bună de sănătate s-a arătat că participanţii aveau mai puţine gene responsabile de bolile cardiovasculare şi au fost identificate genele care  influenteaza longevitatea.

Alături de informaţiile din studiu BELFAST, persoanele au fost întrebate de ce cred că au avut o viaţă atât de lungă şi o stare de sănătate bună.

Concluzia a fost că istoricul familiei şi poveştile personale pot reprezenta instrumente puternice de analiză pentru cercetători, în asociere cu analiza genomică și factorii de mediu.

 

Genele şi starea de sănătate

Ellie, în vârstă de 99 de ani, crede că „longevitatea s-a aflat în genele familiei mele – toate rudele de sex feminin ale mamei mele au trăit peste 90 de ani. Pot să-mi amintesc veri şi mătuşi, toţi cu vârste de peste 90 de ani.  Pe de altă parte, bărbaţii nu au trăit la fel de mult”.

De fapt, Ellie a observat un lucru pe care nici oamenii de ştiintă nu îl pot explica încă foarte clar: femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii. Cercetătorii consideră că această diferenţă poate fi explicată în mare parte de stilul de viaţă mai sănătos în cazul femeilor, şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe. Știm că durata de viață e afectată de factorii biologici, comportamentali și de mediu, dar nu știm cu precizie intensitatea cu care aceștia influențează cât anume trăim.

Un alt argument ține de faptul că, de exemplu, bărbații tind să aibă mai multe grăsimi în jurul organelor (au mai multă „grăsime viscerală”) în timp ce femeile tind să aibă mai multe grăsimi așezate direct sub piele („grăsime subcutanată”).

Dovezile de până acum sugerează că ar putea fi și o legătură între expunerea la niveluri ridicate de hormoni masculini în timpul vieţii intrauterine şi creşterea riscului de a dezvolta anumite afecţiuni legate de vârstă.

 

Sănătatea plămânilor

Un număr limitat de gene care reglementează sănătatea pulmonară au fost identificate până acum, ceea ce face dificilă furnizarea de îngrijiri preventive persoanelor cu risc mai mare de a dezvolta boli pulmonare și care să depășească sfaturile standard evitare a tutunului.

Un beneficiu al abordării statistice a lui Paul Williams, statistician al Laboratorului Național Lawrence Berkeley (Berkeley Lab), SUA, specializat în investigarea cazurilor în care genetica și mediul sunt strâns legate, este că mecanismele genetice exacte nu trebuie cunoscute pentru a calcula ereditatea uneia sau mai multe trăsături.

Descoperirile sale au demonstrat că defectele pulmonare moștenite au avut un impact cu aproximativ 50% mai mare asupra descendenților în cea mai mică percentilă (cuantificarea modului de dezvoltare în raport cu ceilalți) a funcției pulmonare decât cele din cea mai mare percentilă.

Deși mesajul de bază, de a nu fuma și de a evita poluarea aerului cât mai mult posibil rămâne în continuare valabil, Williams a spus că dovezile expresivității variabilității-dependente în genele pulmonare subliniază importanța acestor precauții pentru oricine are antecedente familiale de boli pulmonare .

 

Corp activ pentru o minte activă

Toate persoanele care au luat parte la studiu au vorbit despre importanţa de a te păstra cât mai activ fizic şi mental. Robert, unul dintre subiecţii analizaţi consideră că secretul longevităţii sale se află în faptul că a muncit din greu toată viaţa.

Norman, în vârstă de 95 de ani, povesteşte: „Am încheiat şcoala la 16 ani şi a trebuit să muncesc. În acele vremuri nu era ca acum când poţi să-ţi continui educaţia până la 23 sau 24 de ani”.

Fratele său, Joyce de 96 de ani, adaugă: „Amândoi am muncit din greu, sunt sigur de asta”.

Samuel (95) îşi ţine mintea ocupată şi tocmai a terminat de scris cea de a zecea carte.

Beneficiile pentru sănătate ale activităţii fizice sunt imposibil de ignorat. Mişcarea regulată ne schimbă epigenomul activând genele care îmbunătăţesc activitatea musculară. Exerciţiile fizice nu ne protejează doar muşchii, ci şi creierele. Cu cât faci mai multă mişcare, cu atât efectul este mai vizibil. Mişcarea este benefică la orice vârstă şi nu este nicioadată prea târziu să începi!

 

Dieta sănătoasă

Mulţi dintre participanţii la studiu au menţionat importanţa alimentaţiei. Norman mărturiseşte: „Întotdeauna am avut o viaţă liniştită, nu am fumat sau băut şi am fost atent cu alimentaţia mea. Nu am mâncat junk food”.

Fratele său, Joyce, adaugă: „Întotdeauna am fost atenţi la dietă, nu am fumat niciodată, cu excepţia câtorva luni”.

Există mult adevăr în zicala „Eşti ceea ce mănânci”. Cercetătorii au oferit nenumărate dovezi că fructele şi legumele pot atenua genele asociate cu cancerul sau ne pot proteja de cancer prin modificarea markerilor epigenetici. Foarte puţini dintre subiecţii analizaţi au fumat de-a lungul vieţii, evitând astfel efectele epigenetice ale fumatului printre care se numără deteriorarea plamânilor şi un risc mai ridicat de a suferi de cancer şi demenţă.

 

O atitudine optimistă

Mulţi dintre participanţii la studiu s-au descris ca fiind fericiţi, întotdeauna bucuroşi, foarte rar trişti şi în general mulţumiţi cu viaţa şi familia lor. Majoritatea persoanelor au spus că sunt fericite în cea mai mare parte a timpului. Abilitatea sau disponibilitatea de a face faţă situaţiilor dificile este o altă atitudine comună observată la mulţi dintre cei intervievaţi.

Samuel, în vârstă de 95 de ani spune că „întotdeauna am fost interesat de oameni, de viaţă”.

Sora sa Esther, 93 de ani, a adăugat că este „interesată de multe subiecte, mă interesează tot ce se petrece în jurul meu”.

Eileen, 96 de ani, spune că „pur şi simplu iau lucrurile aşa cum sunt”.

Ca să îmbătrâneşti frumos nu trebuie doar să te fereşti de boli şi să fii capabil să trăieşti independent, trebuie să ai şi o viaţă socială activă. Prietenii şi familia sunt factori importanţi în acest proces, reducând riscul morţii premature şi fiind de mare ajutor pentru a face faţă situaţiilor stresante.

Modificările epigenetice oferă explicaţii despre modul în care dieta, mişcarea, stresul şi expunerea la toxine şi infecţii pot modifica genele şi predispoziţia la anumite boli. Alegerile pe care le facem zi de zi şi un stil de viaţă sănătos sunt însă personale și au impact semnificativ asupra modului în care îmbătrânim.

 

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical.