Știi și câștigi sănătate: Migrena, o durere care nu trece cu una, cu două…

Migrena este o formă particulară de durere de cap, de intensitate moderată sau severă, resimțită ca o durere pulsatilă, localizată la nivelul uneia dintre părțile laterale ale capului (unilateral). Potrivit statisticilor, migrena este a treia cea mai frecventă afecțiune din lume. Majoritatea persoanelor cu migrenă au simptome asociate, precum stare de rău și sensibilitate crescută la lumină și sunet. Conform studiilor realizate în acest sens, migrena afectează una din cinci femei și unul din 15 bărbați. Cel mai frecvent, migrena debutează la vârste tinere.

Migrenele pot influența semnificativ calitatea vieții și pot împiedica desfășurarea actvităților cotidiene normale. O migrenă poate dura câteva ore, dar poate persista până la 72 de ore, în cazurile agresive. Episoadele migrenoase pot apărea de mai multe ori pe săptămână, sau rar, la distanțe de chiar de un an. În unele cazuri, atacurile migrenoase se agravează în timp, însă pentru majoritatea persoanelor, acestea se pot ameliora în câțiva ani.

 

În funcție de manifestările clinice caracteristice, migrenele pot fi de mai multe tipuri:

Migrena cu aură – precedată de apariția anumitor manifestări clinice specifice, precum flash-uri de lumină („străfulgerare” de lumină), parestezii resimțite la nivelul unei jumătăți a feței sau pe o parte a corpului, etc.

Migrena fără aură – cea mai frecventă formă de migrenă, apare fără a fi precedată de un tablou clinic sugestiv.

Migrena silențioasă, caracterizată prin manifestări clinice speficie aurei, însă cu absența durerii de cap.

Migrena retiniană – apar simptome vizuale la nivelul unui singur ochi, care însoțesc durerea de cap.

Migrena bazilară – durere de cap însoțită de zgomote în urechi (tinitus, acufene), tulburări de vorbire, amețeli, pierderea stării de conștiență, vedere dublă.

Migrena hemiplegică sporadică – durere de cap moderată sau severă, însoțită de apariția unei tulburări motorii la nivelul unei jumătății a corpului (în hemicorpul drept sau stâng).

Migrena hemiplegică familială – în rândul mai multor rude din familie se manifestă durerea de cap însoțită de tulburări motorii prezente la nivelul unui hemicorp.

 

Cauza migrenelor este necunoscută, dar unii cercetători susțin că migrena ar fi rezultatul modificărilor temporare apărute la nivelul structurilor nervoase și a vaselor de sânge din organism, a unor dezechilibre chimice la nivel cerebral (precum scăderea nivelului de serotonină) sau modificările la nivelul trunchiului cerebral, legate de interacțiunile acestei structuri cerebrale cu nervul trigemen. Aproximativ jumătate dintre persoanele care au migrenă au o rudă apropiată care are această afecțiune, ceea ce sugerează că și genele au un rol în apariția acestei afecțiuni.

Printre factorii de risc care ar putea favoriza apariția episoadelor de migrenă se numără: ereditatea, stresul psiho-emoțional, vâsta (migrenele apar frecvent în jurul vârstei de 30 de ani), modificările hormonale legate de menstruație la femei, deshidratarea, alimentația necorespunzătoare, consumul de alcool, întreruperea bruscă a consumului de cafea, senzația de foame, administrarea de anticoncepționale orale, oboseala, tratamentul de substituție hormonală, mirosurile puternice, privarea de somn, schimbările meteorologice, diferențele de fus orar (în cazul persoanelor care călătoresc frecvent în state cu fus orar diferit), expunerea la lumină intensă sau intermitentă, efortul fizic intens.

 

Diagnostic și prevenție: Nu există un test specific pentru a diagnostica migrenele, fiecare pacient răspunde în mod diferit la tratament, așa că uneori este necesar ca medicul să încerce mai multe variante, până când o găsește pe cea care funcționează. Pentru a stabili diagnosticul adecvat, medicul trebuie să identifice tiparele durerilor de cap recurente, împreună cu simptomele asociate. Migrenele pot fi imprevizibile și se pot produce chiar și în lipsa altor simptome, de aceea, obținerea diagnosticului corect poate să dureze.

Există însă câteva metode prin care se poate reduce riscul de a experimenta migrenele. De ajutor este menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă exercițiu fizic regulat, somn suficient și alimentație corespunzătoare, precum și hidratarea optimă și limitarea aportului de cofeină și alcool. Una dintre cele mai bune este recunoașterea triggerului (factor declanșator) –stres, un anumit aliment sau băutură – evitarea acestuia poate reduce riscul declanșării migrenelor.

Dacă migrenele sunt severe sau s-a încercat evitarea posibililor triggeri fără efect, este necesar un consult de specialitate pentru a primi tratamentul adecvat și a preveni atacurile ulterioare.

 

Din punct de vedere clinic, apariția migrenei are loc în patru etape: prodrom, aură, atac propriu-zis și postdrom.

Prodromul este un ansamblu de manifestări clinice reprezentate frecvent de redoare cervicală, constipație, nevoia intensă de urinare, modificări de dispoziție, senzație puternică de sete, înainte cu 1-2 zile de apariția durerii de cap.

Aura este un ansamblu de tulburări vizuale, printre care flash-urile de lumină, apariția unor pete negre sau a unor linii colorate în câmpul vizual, tremorul imaginii, cu aproximativ 10-60 de minute înainte de apariția atacului migrenos. Uneori poate fi caracterizată prin tulburări motorii sau prin tulburări senzoriale (parestezii sau amorțeli la nivelul unui hemicorp, inițial la degete, cu extindere ulterioară la nivelul întregului membru superior și a feței).

Atacul migrenos este reprezentat de o durere de cap de intensitate moderată sau severă, cu caracter pulsatil, care se agravează pe parcursul desfășurării diferitelor activități cotidiene, este însoțită de grețui, vărsături, sensibilitate crescută la stimuli sonori, la lumină (fotosensibilitate) și la mirosuri și care prezintă o durată cuprinsă între patru și 72 de ore (în cazul migrenelor netratate).

Postdromul este un ansamblu de manifestări clinice care apare în urma atacului migrenos, se caracterizează prin amețeli, confuzie, sensibilitate la lumină și la zgomote, slăbiciune generalizată și durează aproximativ 24 de ore, anunțând încetarea migrenei.

 

Tratamentul migrenelor este specific fiecărei forme, existând scheme terapeutice atât pentru episoadele de atac migrenos, cât și pentru formele mai simple. În funcție de severitatea durerilor, dar și de reacția la tratament, medicul poate face diverse scheme de tratament, combinând substanțe diferite pentru a obține efectul dorit. Multe persoane spun că de ajutor sunt și dormitul sau statul la orizonatală într-o cameră întunecoasă.

Tratamentul medicamentos constă în administrarea de analgezice (paracetamol, ibuprofen, aspirină), triptani (medicamente care acționează asupra modificărilor cerebrale care duc la apariția migrenei) și antiemetice  (pentru combaterea senzației de greață și a vărsăturilor). În cazul migrenelor de intensitate moderată, o alternativă poate fi acupunctura. Antidepresivele apar și ele pe lista medicamentelor pentru tratarea migrenelor puternice, însă acestea se iau numai la recomandarea medicului. În cazul formelor severe se poate recomanda stimularea magnetică transcraniană.

Atenție! Administrarea îndelungată a unor analgezice poate duce la apariția ulcerului gastric și la alte tulburări hepatice și renale, iar administrarea îndelungată a medicamentelor analgezice sau a triptanilor poate duce la pierderea efectului medicamentos în timp (lipsa de răspuns a durerii față de substanța medicamentoasă administrată) și la agravarea sindromului migrenos. Pentru gravide și femei care alaptează, tratamentul anti-migrenos cu medicamente ar trebui limitat.

 

Complicații: Migrenele sunt asociate cu un risc în creștere în ceea ce privește atacurile ischemice (accident vascular cerebral) și un risc scăzut în ceea ce privește problemele de sănătate mentală (depresie, tulburare bipolară, anxietate, tulburare de panică). Mergi la medicul de familie dacă ai migrene frecvente (peste 5 zile pe lună) sau simptome severe ale migrenei.

Analgezicele simple pot fi eficiente pentru migrenă, dar este recomandat să nu se folosească doza maximă, deoarece cu timpul va fi din ce în ce mai greu să tratezi durerea de cap. În cazul în care apare paralizie sau slăbiciune la unul sau la ambele brațe sau pe o parte a feței, începi să vorbești nedeslușit, ai o durere bruscă de cap care rezultă în durere severă pe care nu ai mai simțit-o niciodată, ai o durere de cap însoțită de febră, gât înțepenit, confuzie mentală, convulsii, vedere dublă și eritem trebuie apelat numărul de urgență 112. Aceste simptome pot fi semnul unei afecțiuni mai severe, precum accidentul vascular cerebral sau meningita.

 

Sursă: nhs.uk; familydoctor.org; americanmigrainefoundation.org;

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical.