Știi și câștigi sănătate: Năvalnicul, plantă magică și de leac

22 februarie 2021 | 0 comentarii |

Năvalnicul, planta de leac în care s-a metamorfozat Dragobete, zeul dragostei la români, are numeroase calități terapeutice dar se crede că are și puteri magice, aducând noroc în dragoste și în afaceri persoanei care păstrează un fir de năvalnic în buzunar sau în poșetă. 

 

Doar două zile ne mai despart de Dragobete, sărbătoarea Iubirii la români. Vom povesti în zilele următoare despre acest „Zeu al Dragostei” al românilor, dar astăzi îi acordăm atenție Năvalnicului, planta în care se spune că acesta a fost metamorfozat și care de-a lungul timpului a fost folosită ca plantă magică și de leac. Persoanele preocupate de magie știu cum să pregătească năvalnicul, după rețete speciale, pentru a aduce noroc în dragoste și în viață și spor la bani.

Năvalnicul (sau limba cerbului) este planta protectoare a dragostei și a bunei dispoziții. În mediul rural, după ce era sfințită la biserică, era descântată de femeile care adună plantele de leac.

Planta Năvalnic trebuie culeasă chiar de sărbătoarea Dragobete, respectându-se praxis-ul ritualic: „descoperirea locului unde creşte; prosternarea şi efectuarea semnului crucii; depunerea ofrandelor (pâine, zahăr, sare) la rădăcina acestuia”. Culeasă înainte de răsăritul soarelui, cu tot cu rădăcină, această plantă era așezată la loc de cinste: în sân, în scalda nou-născutului, la brâu, sub streașina casei. Năvalnicul întrunește, așadar, anumite funcții ritualice – erotică, oraculară, de inițiere, de fecunditate, magică. Acasă, fetele pun buruienile după icoană,de unde „nu le iau decât atunci când pleacă la joc, când le pun la brâu, crezând că vor fi jucate de feciori, întocmai cum au jucat și ele cu acele buruieni”.  Dragobete, asociat cu Cupidon sau cu Eros din mitologie, propovăduiește statornicia, armonia, dragostea curată.

 

Se spune că dacă primești în dar un lăstar de năvalnic ești o persoană norocoasă. Năvalnicul poartă noroc în dragoste și în afaceri. Tradiția spune că persoana care păstrează un fir de năvalnic în buzunar sau în poșetă este iubită de toată lumea. Când fetele necăsătorite  poartă asupra lor un fir de năvalnic sau o cultivă în căminul lor, trezesc interesul pețitorilor și se căsătoresc foarte repede.

În tradiţia populară, în ziua sărbătorii, trebuie să ai o bancnotă nouă şi s-o împătureşti în două, apoi sub formă de triunghi. În mijlocul triunghiului trebuie să presari frunze de Năvalnic- proaspete sau uscate.

Acest simbol magic se păstrează într-un loc discret din casă, eventual în casa de bani. Dacă nu ai Năvalnic, pregăteşti doar bancnota, urmând ca în următoarele nouă zile să găseşti o frunză de Năvalnic pe care s-o păstrezi în bancnotă.  Se spune că ritualul alungă ghinionul, paguba şi gândurile negative ale duşmanilor şi combate orice rău.

Se crede că planta se folosește și în scopuri malefice și pentru a-i despărți pe cei care se iubesc, iar în acest caz, o vrăjitoare dezbrăcată și despletită culege năvalnicul la miezul nopții și se schimonosește în faţa plantei, pentru a-i atrage ura, după care-l descântă „de urât”.

 

Năvalnicul (Phyllytis scolopendrium) este o specie de ferigă perenă, cu frunze mari, lucitoare, lungi de 30-40 cm (planta poate atinge și 90 cm) în formă de lance, cu dungi brune de sori de-a lungul nervurii mediane. Cultivată adesea ca plantă ornamentală, având mai multe soiuri selectate, cu ramuri de forme diferite, inclusiv cu frunze cutate pe margini, frunze forfecate și forme crestate, a câștigat Premiul Garden Merit al Royal Horticultural Society.

Ca plantă medicinală, năvalnicul a fost folosit începând din 1800. Calitățile sale astringente și diuretice, cunoscute cu mult timp înainte în medicina populară, au fost confirmate mai târziu de cercetările știintifice moderne. Aceste frunze erau folosite încă de pe vremea lui Hipocrate, pentru vindecarea diareei și a dizenteriei.

În scop terapeutic, această ferigă se culege la mijlocul lunii august, cu tot cu pețiol, dar poate fi găsită verde și iarna, sub zăpadă. Năvalnicul are proprietăți emoliente, expectorante, descongestionante, astringente, coleretice, diuretice, vulnerare, rezolutive. În medicina populară se utilizează ca tonic pentru splină, pentru problemele de blocaj a vezicii biliare sau pietre la fiere, vindecă răcelile cronice și alergiile și este bun în caz de dezechilibre hormonale sau hepatită.

 

Frunzele de năvalnic conţin enzime, tanin şi vitamine, graţie cărora planta are efecte astringente, diaforetice (provoacă transpiraţia) şi diuretice. Bolile pulmonare pot fi mai uşor vindecate dacă se bea constant infuzie de limba-cerbului. Calmează tusea, degajează căile respiratorii. Infuzia din frunze proaspete (o linguriţă cu plantă la o cană cu apă fiartă) se foloseşte cu succes şi în combaterea diareei şi a febrei. Studii recente au dovedit că are şi acţiune colagogă (favorizează evacuarea bilei în duoden). De aceea, ceaiul este recomandat în obstrucţiile vezicii biliare.

Extern, infuzia proaspăt preparată din limba-cerbului ajută la grăbirea vindecării rănilor și arsurilor ușoare, face un păr frumos şi îndepărtează seboreea. Frunzele fierte în lapte sau apă se administrează în tuberculoză şi boli ale splinei. Ceaiul din frunze este indicat şi în boli de rinichi, dar și pe post de apă de gură, pentru a preveni formarea plăcii bacteriene. Rizomii au proprietăţi diuretice, astringente şi antiimflamatorii. Rizomul mărunţit se leagă la răni, furuncule, erizipel și calmează durerile de urechi. Rizomul fiert în rachiu e bun contra herniei.

Cele mai multe principii active din năvalnicului se pierd prin uscare, de aceea este indicat ca planta să fie folosită cât mai mult posibil în stare proaspătă.

 

Năvalnicul este cunoscut și ca iarbă de urechi, limba cerbului, limba vecinei, razele soarelui, limba oii, odolean sau limbariță și crește în zonele umbroase și stâncoase din regiunile alpine și subalpine, până la altitudinea de 1800 metri, pe lângă pâraie, păduri umede, puțuri, scorburi, peșteri. Majoritatea fitoterapeuților susțin faptul că limba cerbului are mai multe beneficii în stare proaspătă, verde. Odată cu procesul de uscare, se pierd și multe proprietăți medicinale pe care planta le deține.

Utilizarea ceaiului de limba-cerbului o perioadă îndelungată poate duce însă la un deficit de vitamina B1 în organism, deoarece planta conţine tiaminaze, care distrug această vitamină.

Remediile și ceaiurile de năvalnic nu se folosesc nici în timpul sarcinii și alăptării, întrucât nu au fost studiate efectele pe care le poate avea asupra fătului și oprește lactația. Nu este indicat nici în timpul tratamentului cu medicamente care conțin (și) litiu, pentru că afectează modul în care organismul poate elimina litiul, iar în acest fel pot apărea probleme în funcționarea organismului.

De aceea, înainte de a folosi această plantă în tratarea unor afecțiuni este indicat să vorbiţi cu medicul de familie, care vă cunoaște istoriul medical și știe dacă și cum să folosiți năvalnicul în scop terapeutic.

 

* Articolul are caracter informativ, nu ține loc de consultație medicală și nu înlocuiește diagnosticul  și tratamentul recomandat de medicul specialist! 

 


Adaugati un comentariu


 

*