Știi și câștigi sănătate: Pancreasul și rolul său în funcționarea organismului

12 februarie 2021 | 0 comentarii |

De o importanță vitală pentru organism, pancreasul este un organ despre a cărui existență se discută prea puțin în comparație cu creierul, inima sau ficatul, iar unii oameni află de existența lui abia în momentul în care încep să sufere de o afecțiune specifică.

 

Puțini dintre cei care nu au o pregătire medicală știu că pancreasul este unul dintre organele vitale ale organismului uman și că funcțiile sale sunt la fel de importante precum cele ale inimii, ficatului sau creierului, organe fără de care nu se poate trăi. Pancreasul este, după ficat, a doua glandă ca mărime din sistemul digestiv şi are un rol esențial în procesul de digestie, fiind responsabil cu secreția de insulină, care controlează nivelul zahărului în sânge, secreția enzimelor digestive și a unor hormoni.

În momentul în care pancreasul nu mai funcționează la parametri optimi, apar și probleme de sănătate. Atunci când nu mai produce insulină dar continuă să secrete enzime digestive, apare diabetul de tip 1. În cazul fibrozei chistice sau pancreatitei acute este afectată atât producția de insulină de către pancreas cât și cea de enzime digestive.

Pancreasul are atribute atât de importante încât nu strică să ne reanintim lecţiile de anatomie din perioada adolescenţei și să adăugăm câteva informaţii pe care e bine să le știm…

 

* Pancreasul este situat în cavitatea abdominală, între duoden şi splină şi este singurul organ ce are atât funcţie endocrină cât şi exocrină, el excretând enzimele necesare digestiei, dar şi insulina şi glucagonul cu rol în reglarea glicemiei. Hormonii secretaţi de pancreas sunt implicaţi în controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor şi proteinelor.

* În structura pancreasului intră insule de celule endocrine secretorii: celulele A (20%) care secretă glucagon; celulele B (60-70%) care secretă insulina; celulele D (10%) care secretă somatostatin (un neurohormon ce reglează activitatea celorlaţi) şi celulele F care secretă polipeptidul pancreatic al cărui functie nu este certă, dar care se pare că menţine o homeostazie locală.

* Insulina este un hormon anabolic, proteic, ce conţine 51 de aminoacizi. Este secretată sub forma unor precursori prin ale căror transformări succesive rezultă insulina, ce se depozitează la nivelul granulelor din celulele B. Insulina acţionează la nivelul ficatului (are rol hipoglicemiant şi stimulează sinteza de proteine şi lipide ) şi ţesutului adipos (stimulează pătrunderea glucozei).

* Glucagonul este un hormon catabolic proteic, format din 29 de aminoacizi. Are un rol antagonic insulinei şi influeţează de asemenea, metabolismul glucidic, lipidic şi proteic.

* Enzimele pancreatice intervin în digestia alimentelor prin sucul pancreatic, ce constă într-un amestec de enzime şi soluţii apoase bogate în bicarbonat de sodiu. Pentru făinoase, avem α-amilaza, iar pentru grăsimi, pancreasul produce lipaza.

 

* Pancreatitele acute sau cronice şi cancerul pancreatic sunt bolile pancreasului exocrin, pe când diabetul zaharat este o deficienţă a pancreasului endocrin.

Pancreatita acută este o inflamaţie acută a pancreasului, cu grade variate de severitate, afectând funcţionarea întregului organism în stadiile grave. Deşi se consideră că este o afecţiune specifică iubitorilor de alcool, pancreatita acută poate fi cauzată și de antrenarea unei pietre din vezicula biliară pe canalul coledoc la pacienţii cu litiaza biliară, infecţii virale, bacteriene sau parazitare, trigliceride crescute, hipercalcemie, unele medicamente, leziuni ce comprimă calea biliară principală.

* Atacuri recidivante în cazul litiazei biliare impun, după remisiunea unui puseu de pancreatită, extirparea colecistului, pentru prevenirea recurenţei pancreatitei.

* După un puseu sever de pancreatită acută sau după numeroase atacuri pe fondul unei pancreatite cronice, funcţia pancreasului poate fi compromisă, necesitând supliment de lipaza pancreatică.

 

* Pancreatita cronică apare după 40 de ani la alcoolicii care au şi o dietă bogată în grăsimi în țările bogate, iar în ţările sărace apare la tinerii sub 20 de ani cu o dietă hipoproteică.

* Pacienţii cu pancreatită cronică pot avea pusee dureroase şi pe acest fond este posibil ca în timp să se dezvolte insuficienţa pancreatică exocrină (diaree şi scădere în greutate cauzate de digestia necorespunzătoare a alimentelor) sau endocrină (diabet zaharat).

* Pancreatita cronică este însoţită de deficite ale vitaminelor A, D, E, K, B12 şi chiar de proteine şi zaharuri, ducând la scădere severă în greutate. Uneori durerea este rezistentă la tratamentul medicamentos, fiind necesară neuroliza plexului celiac sau rezecţia capului de pancreas.

 

Cancerul de pancreas este o afecţiune severă. Tendinţa este de creştere a numărului de cazuri diagnosticate cu această cumplită boală, mai ales după vârsta de 50 ani. Din păcate, cancerul pancreatic acţionează tăcut şi devine simptomatic abia când deja este prea târziu. Din cauza agresivităţii şi rezistenţei la tratament, mortalitatea este foarte mare. Intervenţia chirurgicală de extirpare a tumorii poate fi eficientă însă, din păcate, doar 10% din pacienţi sunt diagnosticaţi în stadiul iniţial al bolii, când se poate extirpa cancerul.

* Cauzele frecvente ale cancerului pancreatic sunt fumatul, alcoolul, dieta dezechilibrată (bogată în grăsimi, prăjeli, afumături şi săracă în fructe şi legume proaspete), pancreatita cronică dar şi un istoric familial de cancer pancreatic (dacă există două sau mai multe rude diagnosticate cu această boală, riscul este de 50 ori mai mare decât la cei care nu au în familie astfel de cazuri), un istoric familial de polipi colonici, diabetul zaharat la 10 ani de evoluţie.

* Este necesar un control periodic la gastroenterolog dacă există cazuri de cancer pancreatic sau polipi colonici în familie, suferim de o pancreatită cronică de mult timp sau am avut chiar şi un singur episod de pancreatită acută ori suferim de diabet zaharat de mult timp.

 

* În diabet, organismul nu produce sau nu poate folosi hormonul pancreatic insulina, iar rezultatul este creşterea glucozei în sânge (hiperglicemie) şi dezechilibrarea metabolismului. Există diabet zaharat tip 1 sau primar, diabet zaharat 2 sau secundar în cadrul sindromului metabolic şi supraponderalităţii, precum şi diabetul femeii gravide sau gestaţional.

* Diabetul de tip 1 afectează în special copiii şi tinerii şi reprezintă 5-10% dintre persoanele cu diabet. Diabetul zaharat tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulină.

* Diabetul zaharat tip 2 afectează 90-95% dintre suferinzii de diabet şi este cauzat de rezistenţa crescută la insulină a ţesuturilor, însoţită de scăderea secreţiei de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a ţesuturilor este cauzată, cel mai probabil, de modificarea receptorului pentru insulină de pe membrana celulară.

* Diabetul gestaţional este diabetul care apare la unele femei în timpul sarcinii şi apoi dispare. Însă rămâne un risc crescut de a face diabet şi la sarcinile următoare, şi de asemenea, există risc mare de a dezvolta diabet de tip II la mai puţin de 5 ani de la naştere. Diabetul gestaţional apare din cauza insuficienţei organismului de a secreta insulina în cantităţi necesare pentru a menţine în limite normale o glicemie.

 

* Transplantul de pancreas este o procedură chirurgicală acceptată în cazul afectării funcţiei endocrine şi este recomandat pacienţilor la care tratamentul cu insulină nu dă rezultate şi care au crize severe de hipoglicemie.Transplantul poate reprezenta o soluţie şi în cazul diabeticilor cu complicaţii renale severe, neurologice, oculare.

* 75% dintre transplanturile de pancreas se fac simultan cu cele de rinichi, ambele organe de la acelaşi donator. Se poate face transplant al întregului organ sau transplant de celule insulare (celulele care secretă insulină).

 


Adaugati un comentariu


 

*