Știi și câștigi sănătate: Rinichiul – „fântâna vieții”

14 ianuarie 2021 | 0 comentarii |

În medicina chineză, rinichii sunt considerați „cheia care menține echilibrul și energia organismului”, de aceea se spune că aceste organe sunt „fântâna vieţii”.

 

Rinichii sunt organe pereche, care funcționează ca un cenzor al organismului, separă binele de rău, elimină deşeurile toxice şi păstrează elementele valoroase.

Rinichii sunt situați la nivelul primelor vertebre lombare, de o parte și de alta a coloanei vertebrale și au rolul de a stimula producerea de globule roșii în sânge, de a filtra și purifica sângele, de a menține constant volumul de apă în corp, echilibrează concentrația sangvină în substanțe chimice precum potasiul și sodiul, reglează tensiunea arterială prin secreția de renină, secretă anumiți hormoni care sunt implicați în activități importante în organism etc.

Înțelegând cum funcționează și ce importanță au rinichii în menținerea vieții, vom avea mai multă grijă de sănătatea lor.

 

*Rinichii au forma unor boabe de fasole, o lungime de 12 cm și o lățime de 6 cm și fiecare cântărește circa 150 g. Există persoane ai căror rinichi măsoară aproximtiv 2 cm fiecare, dar au o greutate sub cea normală şi sunt dependente de dializă.

*Rinichiul este locul de secreție a unor hormoni (eritropioietina, renina, vitamina D activă), de degradare a unor hormoni polipeptidici sau locul unde acționează hormonii secretați în alte organe, de aceea are un important rol endocrin.

*Renina intervine în procesul de formare a angiotensinei II (cel mai puternic vasoconstrictor din organism).

*Eritropoietina stimulează formarea de globule roșii, de aceea în boala cronică de rinichi moderată-severă apare ca o complicație anemia secundară renală.

*Medulina are acțiune antihipertensivă – scade presiunea arterială.

*Bradikininele (plasmakine) au rol în producerea unei vasodilatații locale și creșterea permeabilității capilare, astfel că datorită lor, în timpul efortului fizic și al febrei, în urină apar proteine.

*Rinichiul în repaos consumă 8% din oxigenul adus în corp, datorită intensei sale vascularizări. Din acest motiv, în afecţiunile renale se recomandă evitarea fumatului şi a consumului de alcool, deoarece acestea reduc cantitatea de oxigen din sânge.

*Rinichii pompează circa 200 de litri de sânge prin cei 225 km de tuburi și prin cele două milioane de filtre numite nefroni, zi de zi.

*Rinichii filtrează în jur de 190 de litri de lichid în fiecare zi, dintre care doar aproape 2 litri sunt eliminați sub formă de urină, în componența cărora găsim produse reziduale și apă.

*Pierderea rapidă în greutate (peste 20 kg ) poate duce la așa-zisa cădere a rinichiului (ptoza renală), iar în acest ca este necesară intervenţia chirurgicală.

*Calculii renali mai mari de 1 cm parcurg foarte rar căile urinare în vederea eliminării fără complicaţii. De obicei produc blocaje, determinând producerea de inflamaţii şi hemoragii. Cel mai mare calcul renal văzut până acum a măsurat 17 cm în diametru, avea forma unei mingi de golf şi cântărea peste 1 kg. A fost extras prin operaţie abdominală.

*Bolile rinichilor care pot evolua către insuficienţa renală sunt numeroase şi au cauze extrem de diverse, unele cunoscute, iar altele mai puţin clare. O persoană îşi poate pierde până la 90% din funcţia renală înainte ca primele simptome care indică boala cronică de rinichi să apară.

*Boli cronice ale rinichiului: complicaţii renale ale diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale, bolilor vasculare aterosclerotice, ale unor boli imunologice (lupusul eritematos sistemic sau vasculitele), precum şi boli primitive ale rinichilor (glomerulonefrite, boli de rinichi toxice sau metabolice, pielonefrite cronice, boli ereditare precum polichistoza renală). Se estimaează că între 9 şi 14% din populaţia lumii suferă de o boală cronică de rinichi, iar în România, prevalenţa a fost raportată la 10-11%, adică în jur de 2 milioane de oameni.

* Atunci când nici unul dintre rinichi nu mai funcționează corect, se utilizează două metode de epurare a organismului: dializa peritoneală și hemodializa (un aparat preia funcția rinichiului, de filtrare a sângelui de toxine).

*Aproximativ 16.000 de români sunt în tratament prin daliză, cam tot atâția evoluează către această procedură terapeutică, iar peste 3.000 dintre ei sunt pe lista de așteptare pentru transplant renal. În cazul unora dintre bolnavii cronici de rinchi survine decesul din cauza altor boli asociate, mai ales cardio-vasculare.

* Comparativ cu media europeană, în România tratamentul prin hemodializă este dominant (80% vs. 51%), iar transplantul renal este utilizat într-o proporţie mult mai mică (13% vs. 41%).

*Este posibil ca o persoană să trăiască normal cu un singur rinichi, până la 100 de ani. De aceea omul își poate dona un rinichi în timpul vieții. Condiţia este ca pe parcusul vieţii să se hidrateze corect, să reducă consumul de alimente (mai ales procesate), de medicamente şi alte substanţe toxice.

*În 1954, Joseph E. Murray a scris istorie atunci când a prelevat un rinichi de la un tânăr de 23 de ani și i l-a transplantat fratelui geamăn. De-a lungul timpului, el a inventat o serie de tehnici medicale care au schimbat viețile a milioane de pacienți. Munca lui Joseph E. Murray a fost răsplătită în anul 1990 cu premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Premiul a fost împărțit cu doctorul E. Donnall Thomas, pionier în transplant de măduvă.

*În România, primul transplant renal a fost realizat la Clinica de Chirurgie Urologică „Fundeni” de către profesorul Eugeniu Proca, la data de 13 februarie 1980, cu rinichi de la donator în viaţă (mama receptorului). Acest transplant a fost urmat la scurt timp de un transplant renal de la donator decedat, efectuat la Timişoara, de o echipă condusă de prof. dr. Petru Drăgan. Până în decembrie 1989 se efectuează doar transplanturi de rinichi şi acestea într-un număr relativ redus.

*În anul 1992 se pun bazele primului Program modern de transplant renal din România, de către prof. dr. Mihai Lucan, la Clinica de Urologie a Spitalului Judeţean Cluj-Napoca (devenită ulterior Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca).

 

 


Adaugati un comentariu


 

*