Știi și câștigi sănătate: Turismul balnear

România este vestită în lume pentru turismul balnear și de sănătate (health&spa tourism), o treime dintre resursele balneare ale Europei aflându-se în România. Sectorul balnear reprezintă o componentă importantă a ofertei turistice româneşti. Diversitatea geografică și de relief au dat naștere unei varietăți de factori naturali terapeutici care se regăsesc pe întreg teritoriul țării, prin izvoare termale sau minerale, lacuri sărate sau cu nămoluri terapeutice, mofete (unice în Europa și existente pe teritoriul României), climat de cruțare sau tonifiant, plaje și factori terapeutici din zona litoralului Mării Negre, saline. Toate au o valoare terapeutică ridicată și recunoscută, fiind certificate de un institut oficial specializat. În România se găsesc peste 1.300 resurse de ape minerale, adică o treime din resursele din Europa, indiferent că sunt de băut sau utilizate pentru tratamente – potențial balnear menționat și într-un raport al Consiliului Mondial pentru Turism și Călătorii. Pe teritoriul țării noastre se află aproximativ 30 de stațiuni balneare și climaterice, atestate de către autoritatea naționala de resort și alte peste 30 de stațiuni turistice situate în zone cu factori climatici benefici și în care se regăsesc condiții pentru asigurarea menținerii și ameliorării diverselor tipuri de afecțiuni reumatice, respiratorii, cardiovasculare, digestive, neurologice, ginecologice etc. În plus, în România există tratamente cu tradiţie, cum ar fi tratamentul cu boicil sau tratamentul antiîmbătrânire al Anei Aslan.

 

Astăzi este Ziua Internațioanlă a Turismului balnear, prilej pentru a le ura celor care lucrează în acest domeniu, dar și beneficiarilor serviciilor lor „La mulți ani cu sănătate!”. 

În anul 102 după Hristos au fost puse bazele primei stațiuni balneare din România, de către împăratul Traian, romanii preluând de la greci cultul balnear și dezvoltându-l ulterior. Astfel, romanii au construit Terme Herculi, cunoscut în zilele noastre sub denumirea de Băile Herculane. „Turismul și munca, un viitor mai bun pentru toți” este sloganul de anul acesta al Zilei Mondiale a Turismului, iar în milenara stațiune Băile Herculane, la data de 27 septembrie este marcată încheierea sezonului de vară, dar și împlinirea a 125 de ani de la momentul întâlnirii în stațiune a 3 suverani: Franz Iosef – împăratul Austriei, Carol I – regele României și Alexander I – regele Serbiei.  

Pentru a marca evenimentul, la Băile Herculane, denumită și „Perla Banatului Montan”, au loc astăzi conferințe de prezentare a celor mai importante obiective turistice ale zonei, iar principalii operatori de turism din zonă vin cu ofertele pentru sezonul următor. Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestată documentar de peste 1850 de ani.

 

În trecut, turiştii străini veneau în România ca în renumita staţiune Karlovy Vary. În prezent, turismul balnear românesc abia începe să se repună pe picioare și sunt încă multe locațiile care cândva erau ca un magnet pentru personalități ale vremii, iar astăzi sunt în paragină…

Din păcate, revenirea României în rândul democraţiilor europene, după 1989, a însemnat pentru turismul balnear, în ciuda valorii factorilor naturali de cură, intrarea într-o criză profundă, baza tehnico-materială suferind o degradare continuă. În ultimii ani însă, conștienți de faptul că turismul balnear este de la sine un segment de turism accesibil, tot mai mulți proprietari de hoteluri din România au început să investească în infrastructura necesară pentru a găzdui persoane cu dizabilități, în special locomotorii, spații dedicate (spații de cazare, spații de servit masa, grupuri sanitare), locuri de parcare întâmpină oaspeții, sosiți pentru a vizita România și a beneficia de cure balneare, într-un mediu prietenos și confortabil, adaptat nevoilor lor, iar societăţile de turism balnear şi de recuperare și-au făcut pachete de oferte prin care îmbină paleta serviciilor de tratament – aer, băi cu ape minerale, împachetări cu nămol sapropelic -, cu alte tipuri de oferte. Întrucât majoritatea staţiunilor sunt amplasate în parcuri naturale sau în zone deosebite, se poate pescui, se poate merge în drumeţii, la Tuşnad au observatoare de urşi etc.

 

Majoritatea staţiunilor din România au o tradiţie recunoscută în tratarea diverselor afecţiuni şi se situează în zone pitoreşti, dar țara noastră este mai puțin pricepută și eficientă în promovarea turismului balnear față de alte țării europene. Există însă o serie de factori care o recomandă ca destinație balneară de top.  Staţiuni balneare precum Băile Olăneşti, Govora, Băile 1 Mai, Călimăneşti-Căciulata, Băile Herculane, Tuşnad, Covasna, Borsec, Sovata, Amara, Sărata Monteoru, Mangalia, Sănic Moldova etc. sunt, de asemenea, stațiuni balneare renumite și frecventate de români de toate vârstele, dar și de străini care găsesc aici atât profesioniști în tratarea unor afecțiuni cât și peisaje de vis…

Deși, de multe ori, staţiunile balneoclimaterice sunt privite ca destinaţii pentru persoanele de vârsta a treia, dar sunt numeroase argumente pentru a contrazice această preconcepţie. Printre acestea se numără faptul că tratamentele de prevenire a afecţiunilor sunt binevenite la orice vârstă, iar în multe staţiuni există posibilităţi de distracţie pentru orice vârstă. Turismul balnear nu se adresează nici doar celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituală și a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, cu prestări de servicii turistice şi medicale de complexe şi de un înalt nivel calitativ, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.

 

Toate stațiuile românești oferă câte ceva deosebit de atractiv, dar și foarte multă istorie, multe poveşti extraordinare, agreate de turişti. În plus, doar prin proceduri recomandate de terapeut, stațiunile balneoclimaterice pot fi considerate „adevărate fabrici de sănătate, fără a folosi medicamentele. (…) Evaluăm starea de sănătate a turistului şi când vine, şi când pleacă. Sunt rezultate spectaculoase. Sunt studii care arată că tratamentul cu factorii naturali de cură face cu adevărat minuni în România”, așa cum spunea într-un interviu Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România.

Succesul unei cure balneare presupune îmbinarea resursei naturale (factorul natural de cură) cu resursa umană (medicii balneologi și alți specialiști cu care turistul/pacientul intră în contact) și tehnologia care face posibilă/facilitează administrarea curei/tratamentului. Bogăția și de diversitatea factorului natural de cură, calitatea ridicată a personalului medical (pentru că există tradiție și școli prestigioase în acest domeniu), dar și faptul că, în ultimii 10-15 ani, în România au fost înființate baze de tratament moderne, au fost achiziționate tehnologii de ultimă oră și anual se fac investiții de sute de milioane de euro în acest domeniu fac din nou atractive stațiunile românești. Stațiuni precum Băile Felix, Govora, Călimănești Căciulata, Sovata, Tușnad, Covasna, Borsec, Eforie Nord, Techirghiol, Mangalia pot concura cu mândrie stațiuni de spa și wellness din alte țări europene.

 

Efectele miraculoase ale apei termale din Băile Felix sunt cunoscute încă de pe vremea Imperiului Roman. Tradiția pretinde că prin anul 1095 regele Ladislau, călătorind prin aceste ținuturi ar fi descoperit izvoarele termale cu efecte benefice pentru sănătate.

Stațiunea Covasna este recunoscută ca stațiunea „inimii”  sau „Orașul celor 1000 de izvoare” și este renumită pentru aerul încărcat cu aerosoli rășinoși și cu ioni negativ; datorită apelor minerale cu o compoziție fizico-chimică foarte variată și a băilor carbogazoase și a mofetelor. Tot în Covasna, Băile Balvanyos dispun de numeroase izvoare de apă minerală, de emanații mofetice de bioxid de carbon – cu caracter postvulcanic, precum și de frumusețea peisajului.

Staţiunea Băile Govora din judeţul Vâlcea, amplasată într-o zonă de un farmec aparte, cu dealuri împădurite cu fag, brad, stejar, molid şi salcâm, este singura stațiune din țară cu ape minerale ce au o compozițiechimică diferențiată: ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice și magnezienecare tratează boli respiratorii, boli degenerative și boli reumatice dar și anumite disfunctionalități post-traumatice și boli asociate.

Băile Tuşnad este una din cele mai frumoase staţiuni montane din judeţul Harghita şi din ţară şi este cunoscută sub denumirea de „Perla Harghitei”. Dispune de bază de tratament, unde se efectuează băi carbogazoase calde, aplicaţii cu parafină, hidroterapii şi fizioterapii, gimnastică medicală, electroterapie. Efectul curelor externe cu ape minerale carbogazoase se bazează atât pe acțiunea mecanică și termică, cât și pe calitățile chimice ale bioxidului de carbon, influența sa fiind fie locală, fie postresorbtivă.

 

Sovata este o stațiune recunoscută la nivel European, încă din anul 1850.  Lacurile cu ape clorurate și sodice – cât și nămolul din ele –  au proprietăți terapeutice pentru o multitudine de afecțiuni, în special pentru afecțiunile ginecologice și reumatice.  Apa sărată şi nămolul medical din lac stau la baza procedurilor de tratamente efectuate în această stațiune.

La Băile Olănești, pot fi tratate afecțiuni digestive; afecțiuni renale și ale căilor urinare, afecțiuni cronice ale ficatului și căilor biliare, afecțiuni respiratorii, afecțiuni metabolice și de nutriție, afecțiuni dermatologice, afecțiuni alergice, boli profesionale (intoxicații cu metale grele: Pb, Hg, As), afecțiuni cardiovasculare, proceduri de termoterapie, fizioterapie, mecanoterapie și kinetoterapie.

La Geoagiu Băi sunt tratate afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale abarticulare, afecțiuni postraumatice, afecțiuni ginecologice, afecțiuni neurologige periferice, boli de nuriție și metabolice, afecțiuni dermatologice, hepatită, colicistită cronică. Datorită aerului curat, stațiunea este recomandatăși pentru tratamentul unor boli ale sistemului nervos, în stări de oboseală, anemii, surmenaj, nevroze.

 

Sărata Monteoru este renumită pentru apele cu proprietăți curative, despre care primele mențiuni au fost făcute în 1837. Stațiunea a fost însă construită de Grigore Constantin Monteoru, în 1860-1870, la sfatul medicului Guyenot, medic consultant la Aix-les-Bains, Franța și medicul său personal. A fost renumită în perioada interbelică, atât pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, inflamatorii și neurologice, cât și pentru întâlnirile și petrecerile de la Cazinou organizate de omul de afaceri. Zona este cunoscută și pentru cultura Monteoru, ce cuprinde situri arheologice datând din epoca bronzului. Distrusă de comuniști, stațiunea s-a degradat foarte mult după 1990, dar prin implicarea unor oameni de afaceri și a Consiliului Județean Buzău, în 2016 și-a recăpătat statutul de stațiune balneoclimatrică, iar de atunci continuă să se dezvolte și să fie un punct de atracție, atât persoanele care au nevoie de tratament, cât și pentru turiști.

Pandemia de Covid-19 a afectat puternic turismul balnear în 2020, dar în 2021, în anumite condiții și cu unele restricții, stațiunile balneoclimaterice și bazele lor de tratament și-au reluat activitatea și au chiar au fost mai solicitate decât în alți ani, mulțu români preferând să-și petreacă vacanța în țară, din cauza pandemiei.

 

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.