Știi și câștigi sănătate: Vorbitul în somn

Statisticile ne arată că mai mult de jumătate dintre oameni vorbesc în somn cel puţin o dată în viaţă şi aproximativ 70% dintre ei tresar în timp ce dorm.

 

Vorbitul în somn, cunoscut formal ca somnilocvia, este un fenomen des întâlnit, un tip de parasomnie, în care o persoană prezintă un comportament neobișnuit și anormal în timpul somnului. Dacă fenomenul apare rar, nu trebuie să îngrijoreze pe nimeni, dar dacă se asociază cu alte tulburări de somn trebuie depistată cauza și, eventual, tratată.

Din fericire, în cele mai multe situaţii, vorbitul în somn nu reprezintă o problemă medicală. Oricine poate vorbi în somn, poate fi o stare declanşată de lipsa unei bariere între conştient şi subconştient su de stres, de consumul de alcool, tutun sau alte sbstanțe nocive, de privarea de libertate sau febră.

Se cunoaște puțin despre conținutul vorbirii în somn: unele vorbe nu au deloc sens, altele se pot referi la evenimente, experiențe și relații trecute care nu mai au relevanță actuală sau impact emoțional. Știința modernă a somnului acceptă ideea că vorbitul în somn nu este un produs al unei minți conștiente sau raționale.

 

Modul în care o persoană care suferă de somnilocvie (vorbește în somn) variază de la sunete sau silabe de tonalitate joasă, până la cuvinte de tonalitate înaltă sau chiar țipete. Cercetătorii încă nu sunt siguri de ce vorbim în somn. Poate fi o problemă care apare și la ceilalți membri ai familiei, o agregare familială în care factorii externi pot să stimuleze acest tip de comportament sau poate fi legată de o tulburare de sănătate mintală. Diferite tipuri de tulburări depresive cresc „șansele” apariției somnilocviei, precum și febra sau alte condiții fizice asociate.

De cele mai multe ori, discursul nu este coerent sau descifrabil. Vorbitul în somn este mai frecvent la copii (studiile arată ca aproximativ 50% dintre copii prezintă măcar un episod) și la bărbați, dar aproximativ 60% dintre adulți au experimentat sonilocvia cel puțin o dată în viață, incidența vorbitului în somn scăzând odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele cu somnilocvie pot vorbi de mai multe ori într-un singur ciclu de somn, mai ales în timpul stadiului de somn 1 și 2 (non-REM).

În ciuda concepției populare greșite că vorbitul în somn reflectă ceea ce o persoană visează, înregistrările EEG arată că poate apărea în orice stadiu de somn, nu doar în cel REM.

 

Deși nu este considerată o tulburare dăunătoare asupra individului prin simpla sa manifestare, vorbitul în somn poate fi cauzat de o perioadă de stres acut, depresie, privare de somn, abuz de substanțe alcoolice sau droguri sau febră, precum și de tulburări ale somnului, cum ar fi coșmarurile, somnambulismul, apneea de somn sau tulburarea comportamentală de somn REM (în care persoanele execută diverse mișcări în timpul somnului și acționează conform viselor).

Tulburarea de comportament în somn REM (RBD) descrie o tulburare în care oamenii lovesc violent, sau strigă în timpul viselor. În somnul REM normal, creierul îți paralizează mușchii pentru a te împiedica să acționezi fizic și să te rănești. Persoanele cu RBD nu experimentează această paralizie musculară și, prin urmare, sunt capabile să acționeze conform viselor pe care le au, ceea ce poate însemna un risc crescut de rănire pentru ei sau pentru partenerii lor

Alte două afecțiuni legate de vorbitul în somn includ somnambulismul și tulburarea alimentară nocturnă, cazuri în care o persoană, fie va merge, fie va mânca atunci când doarme, fără a-și aminti a doua zi.

În cazuri mai rare, vorbitul în somn prezent la adulți poate fi asociat cu o tulburare psihiatrică, iarînaces caz trebuie consultat unmedic de specialitate. Vorbitul în somn asociat unei tulburări mentale apare mai frecvent la persoanele cu vârsta de peste 25 de ani.

 

Simptomele somnilocviei depind de gravitatea tulburării. În somnilocvia usoară, episoadele de vorbit în somn apar o dată pe săptămană sau mai puțin, în timp ce în somnilocvia moderată acestea au loc mai mult de o dată pe săptămană. În somnilocvia severă, acestea se exprimă în fiecare noapte, deranjând persoanele din jur. Este recomandată consultarea unui specialist dacă discursul din timpul somnului implică violență verbală sau agitație asociată.

Simptomele depind, de asemenea, de durata episoadelor de somnilocvie. În somnilocvia acută, durata este mai mică de o lună, în cea subacută durata este mai mare de o lună, dar mai mică de un an și în cea cronică, episoadele apar pe o durată mai mare de un an sau chiar pe parcursul întregii vieți.

Dacă somnilocvia nu este cronică sau severă, neafectând viața individului, nu este nevoie de tratament. Dacă somnul este însă însoțit de coșmaruri, frică, transpirație sau RBD, sau dacă începi să vorbești brusc în somn, ori episoadele de acest tip sunt mai frecvente decât de obicei, este necesar consultul unui medic. Chiar dacă nu se datorează unei tulburări de somn, medicul specialist poate diagnostica o problemă de bază, cum ar fi stresul emoțional sau abuzul de substanțe.

 

Uneori, simple modificări ale stilului de viață ar putea ajuta la reducerea problemei: evitarea situațiilor stresante și conflictuale; evitarea meselor „grele” înainte de culcare, sau a consumului de cafea sau băuturi alcoolice; în cazul urmării unui tratament pentru o oricare altă afecțiune, luarea la cunoștință a posibilelor efecte adverse (printre care tulburări ale somnului); urmarea unui program regulat de somn; evitarea deprivării de somn și a perioadelor de solicitare psihică intensă.

De asemenea, un eventual plan de recuperare poate deveni necesar dacă tulburarea ajunge să afecteze persoanele din jur (cum ar fi partenerul de viață). În cazul în care problema apre frecvent (în fiecare noapte) și devine prea deranjantă, aceasta ar putea reprezenta un simptom al unei tulburări de somn mai grave sau al unei tulburări psihiatrice, iar un psiholog ar putea ajuta dacă în cursul ultimelor luni au avut loc evenimente traumatizante sau poate fi necesar chiar ajutorul unui psihiatru în cazurile în care din punct de vedere psihologic nu este găsită o rezolvare. De asemenea, somnilocvia poate avea ca și consecință somnolența din timpul zilei următoare și prin urmare, scăderea performanțelor intelectuale sau fizice.

Prin urmare, în cazul în care vorbitul în somn sau somnilocvia ajunge să afecteze viața de zi cu zi a unei persoane sau a celor cu care aceasta conviețuiește, este necesar să se apeleze la un medic specialist în problemele somnului, deoarece motivul medical de bază ar putea fi diferit.

 

Deși visele sunt o experiență obișnuită, oamenii de știință nu le-au explicat încă pe deplin. Atunci când oamenii relatează visele pot apărea distorsiuni și detalii uitate, de aceea, cercetătorii au încercat să comunice cu oamenii în timpul viselor lucide. Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Northwestern, publicat în revista Current Biology, sugerează că o persoană poate percepe întrebări și să ofere răspunsuri în timp real, în perioada somnului profund (REM).

Au fost studiate 36 de persoane care și-au propus să aibă un vis lucid, în cadrul a patru experimente realizate independent, folosind abordări diferite pentru a atinge un obiectiv similar. Pe lângă grupul de la Universitatea Northwestern din SUA, un grup a efectuat studii la Universitatea Sorbona din Franța, unul la Universitatea Osnabruck din Germania și unul la Centrul Medical al Universității Radboud din Olanda. „Am pus rezultatele laolaltă pentru că am simțit că combinația rezultatelor din patru laboratoare diferite care utilizează abordări diferite atestă cel mai convingător realitatea acestui fenomen de comunicare bidirecțională”, a declarat Karen Konkoly, doctorandă la Northwestern. Coroborând rezultatele, cercetătorii au stabilit că este posibil ca oamenii, în timp ce visează, să urmeze instrucțiuni, să facă matematică simplă, să răspundă la întrebări cu „da” sau „nu” sau să spună diferența dintre diferiți stimuli senzoriali. Unii au răspuns folosind mișcări ale ochilor sau prin contractarea mușchilor feței. Una dintre persoanele care au reușit cu ușurință să comunice cu cercetatorii în timpul somnului a avut narcolepsie și visuri lucide frecvente.

(Sursa: Science Daily)

 

*Articolele noastre nu pot înlocui consult medical și nu trebuie interpretate ca sfaturi sau recomandări medicale, acestea aparținând exclusiv unui medic calificat.