Știi și câștigi sănătate: Obezitatea, crescută de pandemie

Pentru a scăpa de kilogramele în plus și de stresul acumulat, medicii recomandă un consum crescut de fructe și legume proaspete, o bună hidratare și cât mai mult sport și mișcare. 

 

Obezitatea este este cea mai frecventă boală metabolică a lumii moderne și se caracterizează prin exces de țesut adipos. Este rezultatul unui dezechilibru între energia de aport (valoarea calorică a alimentelor ingerate) și cheltuielile energetice (energia consumată în activitatea fizică și metabolismul bazal, termogeneză, prelucrarea alimentelor ingerate).

Conform Organizatiei Mondiale a Sănătății (OMS) obezitatea în Europa a atins proporții epidemice. În ultimele două decenii, numărul persoanelor obeze s-a triplat, iar dacă nu se iau măsuri urgente și eficiente, numărul estimativ în Europa va fi de 150 milioane de adulți obezi (aproape 20% din populatie), dintre care 15 milioane de copii și adolescenți. În cele mai multe țări, între 30% și 80% dintre adulți sunt supraponderali. Obezitatea este considerată a cincea cauză de mortalitate la nivel global, fiind cauza a aproximativ 80% din cazurile de diabet zaharat de tip 2, a 35% din bolile de inimă și 55% din cazurile de hipertensiune arterială în rândul adulților din Regiunea Europeană. OMS estimează că excesul de greutate și bolile asociate cu obezitatea reprezintă 7% din totalul costurilor asistenței medicale în UE.

 

Datele statistice anterioare perioadei pandemice arată că rata obezității variază invers proporțional cu nivelul socio-economic, în special în randul femeilor. În unele ţări europene, 1 din 3 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani este supraponderal sau obez. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă în primăvara acestui an, avertizând că pandemia a amplificat rata obezităţii, medicii constatând o creștere iportantă a supraponderabilității și a obezității din cauza stresului, a transferului masiv al activităților profesionale și a școlilor în online, a lipsei de mișcare și a alimentației necorespunzătoare. Sedentarismul, habitual (indus de lipsa unei culturi sportive și de progresul tehnologic) sau forțat (interdicțiile imuse de pandemie, anumite accidente, handicapuri fizice, imobilizare postoperatorie etc.) pot favoriza obezitate.

În România, incidența obezității este de aproximativ 17% în mediul rural și 20% în mediul urban, fiind mai frecventă la femei. Și în rândul copiilor se înregistrează o incidență de 5-10%.

Ceea ce trebuie să dea de gândit este însă, pe lângă aspectul estetic, faptul că obezitatea se asociază adesea cu afecțiuni cronice severe precum boli cardiovasculare, diabet zaharat, apnee de somn etc.

 

Stabilirea tipului de obezitate a pacientului are o importanță clinică majoră. Obezitatea centrală este un factor determinant puternic al insulinorezistenței și se asociază cu un risc crescut de diabet zaharat, dislipidemie, ateroscleroză, hipertensiune și cancer. S-a identificat statistic o asociere între creșterea adipozității centrale și unii factori de mediu precum sedentarismul, nivelul socio-economic scăzut și stresul psihic asociat, nivelul scăzut de educație. Inițierea fumatului este urmată de dezvoltarea obezității centrale, proces reversibil după renunțarea la fumat.

Prevalența obezității este crescută suplimentar în anumite grupuri etnice, ca urmare a obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu conținut crescut caloric și scăzut vitaminic) și a particularităților climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea ofertei de fructe și legume). Urbanizarea, obligatoriu însoțită de industrializare, este trăsătura definitorie a unei societăți predispuse la obezitate. În societatea modernă, excesul ponderal are o prevalență îngrijorătoare. Cauzele obezității includ stresul cotidian, lipsa educației, alimentația hipercalorică tip fast-food, consumul crescut de alcool. Mai importantă decât toate acestea pare însă scăderea gradului de activitate fizică.

 

Unele tulburări psihologice primare cum ar fi anxietatea, depresia, tulburările de personalitate, pot constitui factori etiopatogenici ai obezității, prin inducerea de tulburări de comportament alimentar. Cele mai frecvente astfel de tulburări sunt: gustări interprandiale cu un bogat conținut caloric, ingestie crescută și frecventă de dulciuri, aport alimentar crescut după ora 19, episoade de foame exagerată ce conduc la ingestie alimentară crescută într-o perioadă scurtă de timp, bulimia, hiperfagia, consumul crescut de alcool, care prin aportul caloric și stimularea apetitului, acționează ca factor favorizant al obezității.

Unele boli pot accelera, de asemenea, câștigul ponderal și conduc la dificultăți în tratamentul obezității (hipotiroidismul, sindromul Cushing, sindromul ovarului polichistic etc.).

O serie de medicamente pot modifica balanța energetică favorizând câștigul ponderal moderat (cu excepția corticoizilor): blocanți βadrenergici, steroizi (estrogeni, glucocorticoizi etc.), unele contraceptive steroidiene, antidepresive triciclice, antiepileptice, antipsihotice, antagoniști serotonergici, insulină și sulfonilureicele administrate impropriu.

 

* Obezitatea este programată genetic. Cercetătorii au descoperit că unii dintre șoarecii supraponderali prezentau așa numita genă fatso (FTO). Mai târziu, când au reușit să descifreze genomul uman au observat că gena fatso este prezentă și la persoanele vulnerabile la cele două tipuri de diabet, 1 și 2. Astfel, oamenii care prezintă două exemplare ale acestei gene au cu 40% mai multe șanse de a avea diabet și cu 60% mai multe de a deveni obezi decât cei care nu le au. Cei cu un singur exemplar al genei FTO au tendințe de supraponderabilitate. 16% dintre populația globului are două exemplare de FTO, iar 50% o singură genă. Specialiștii în domeniu consideră însă că exercițiile fizice regulate scad semnificativ riscul de obezitate.

Stresul constituie, de asemenea, un factor de risc pentru obezitate. Indiferent că este vorba despre datoriile la bancă, un șef enervant sau de probleme familiale, crește nevoia consumului de carbohidrați pentru a calma hormonii de stres. Iar acești hormoni influențează acumularea de grăsime. Pe lângă un program regulat de exerciții fizice și o dietă sănătoasă, mai mult timp petrecut împreună cu cei dragi vor reduce stresul și vor contribui la obținerea greutății ideale.

 

* Celulele de grăsime favorizează obezitatea. Există persoane care prezintă de două ori mai multe celule de grăsime decât altele. Pierderea câtorva kilograme nu înseamnă și reducerea numărului de celule de grăsime. Acestea își schimbă doar volumul, mărindu-se sau reducându-se în funcție de kilogramele pe care corpul le acumulează sau le pierde.

Concluzia este că nici un om nu poate face nimic în legătura cu numărul celulelor de grasime, dar vestea bună este că poate avea grijă ca acestea să nu-și măreasca volumul, făcând sport și printr-o alimentație echilibrată.

Un studiu realizat de cercetatorii de la Spitalul Universitar Central din Helsinki, care au ținut sub control o serie de gemeni, în care unul era gras, iar celălalt slab, au aflat că celulele de grăsime schimbă metabolismul organismului, ceea ce explică de ce este atât de greu să arzi grăsimea depusă. Chiar și un surplus de 5 kilograme poate încetini metabolismul și astfel se intră într-un cerc vicios: cu cât te îngrași mai mult cu atât devine mai greu să scapi de kilogramele în plus. Problema poate fi rezolvată făcând sport! Copiii supraponderali care aleargă regulat au pierdut tot surplusul de greutate.

 

* Lipsa somnului favorizează obezitatea. Atât obiceiurile alimentare cât și cele legate de somn sunt importante atunci când este vorba despre excesul de greutate. Cei care dorm mai puțin de 7 ore de somn pot avea probleme cu kilogramele. Explicația este oferită de Universitatea din Chicago: privarea de somn duce la o dezechilibrare hormonală, prin scăderea lepținei, hormonul sațietății și creșterea grelinei, un hormon care stimulează pofta de mâncare. Rezultatul este ca o persoană simte că îi este foame chiar dacă de fapt nu-i este și începe să mănânce. Prin urmare somnul ar putea fi cel mai ieftin și mai ușor tratament împotriva obezității.

Obezitatea poate fi cauzata și de greutatea partenerului de viață. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine sugerează că dacă unul dintre parteneri este obez, șansele ca și celălalt membru al cuplului să devină obez sunt de 37%. Cercetătorii au ajuns la concluzia că obezitatea pare că se răspândește și prin rețelele de socializare. Exista însă și o veste bună, așa cum creșterea în greutatea poate fi contagioasă, același lucru se poate spune și despre scăderea în greutate. În cazul în care unul dintre membrii familei slăbește, șansele ca și celălalt să devină mai suplu sunt foarte mari.

 

* Adenovirușii pot cauza obezitatea. Adenovirușii sunt responsabili pentru diverse boli, de la probleme respiratorii până la cele gastrointestinale. Legătura dintre adenoviruși și grăsime a fost descoperită când cercetătorii de la Universitatea din Wisconsin au injectat diverși viruși la găini și au observat unii dintre aceștia au dus la îngrășarea puilor. Celulele stem cunoscute pentru ablilitatea lor de a-și schimba forma s-au transformat în celule de grăsime după ce au fost infectate cu viruși. Studiile pe oameni au scos la iveală faptul că persoanele obeze sunt predispuse să fie purtători ai unui anumit virus cunoscut ca adenovirus36.

Și infecțiile în ureche pot afecta papilele gustative. Mulți ani, o echipă de cercetători de la Universitatea din Florida s-au întrebat de ce persoanele care nu simt gustul mâncării au tendința de a deveni obeze. Aceștia au lansat teoria potrivit căreia o infecție a urechii ar fi putut afecta un nerv din urechea medie. După o cercetare la care au participat câteva mii de persoane s-a observat că 35 dintre acestea, care suferiseră de infecții ale urechii, prezentau șanse duble de a deveni obeze. Explicația a fost că din cauza faptului că acest nerv a fost afectat, pacienții preferau dulciurile și mâncărurile grase tocmai pentru că aveau nevoie de gusturi mai intese ca să savureze mâncarea.

 

Vestea bună este că obezitatea poate fi combătută prin mișcare și consum de antioxidanți. Radicalii liberi sunt invinovățiți nu doar pentru că te fac să arati mai bătrân, ci și pentru că te îngrașă. Potrivit lui doctorului Zane Andrews, neuroendocrinolog la Universitatea Monash din Australia, aceste molecule oxidante distrug celulele care îți spun când ești plin și nu mai ai nevoie de hrană. Acești radicali liberi apar, în general, atunci când mâncăm, însa cei mai mulți dintre ei se ivesc atunci când o persoană se „îndoapă” cu dulciuri, chipsuri și alți carbohidrați. Astfel, cu fiecare an din viață acești radicali devin tot mai numeroși și semnalul „stop mâncare” este tot mai slab, în timp ce apetitul și poate și stomacul devin tot mai mari. Cea mai bună metodă de luptă împotriva radicalilor liberi este înlocuirea mâncărurilor junk-food cu fructe și legume pline de culoare, bogate în antioxidanți.

Cărțile cu diete se reinventează constant, pentru a vinde cât mai multe exemplare, dar absolut toate dietele sănătoase au la baza 4 reguli comune: carbohidrații trebuie să provină din cereale integrale și fibre; evitarea grasimilor trans și a grăsimilor saturate; consum de proteine din carne slabă; consum de fructe și legume. Nutriționistul Mihaela Bilic și nu doar ea, spune însă că cheia unei diete de succes este moderația și nu privarea, adică este bine să mănânci din toate câte puțin, ca să te bucuri de viață.