Strategia națională de sănătate publică 2023-2030 arată bine „pe hârtie”
Proiectul de Hotărâre al Guvernului privind Strategia națională de Sănătate publică 2023 – 2030 și de Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia au fost lansate în dezbatere publică de Ministerul Sănătății.
Noua Strategie națională de sănătate publică lansată în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, avându-l la cârmă pe Alexandru Rafila, care are șanse să rămână „pe poziții” și după rotativa care se apropie la Guvern, arată bine „pe hârtie”. Mai trebuie să fie și aprobată și mai ales să poată fi implementată, ținând cont de realitățile sistemului de sănătate din România, care se confruntă cu multe probleme și mai ales cu lipsa medicilor specialiști, în multe sectoare de activitate și mai ales în medicina primară, principalul domeniu vizat.
Strategii care arătau bine la nivel de intenție și care vizau schimbări majore în sistemul public de sănătate au fost promovate și în anii trecuți, dar multe dintre propuneri au rămas „pe hârtie”… și mulți specialiști se tem că aceeași soartă vor avea și propunerile din noua strategie, chiar dacă aparent este una curajoasă, care ar putea reforma sistemul de sănătate românesc, ar putea determina medicii tineri să rămână în țară și să opteze pentru sistemul medical public și ar putea schimba în timp statisticile triste în care românii deți recordurile la morbiditate și mortalitate în multe boli grave.
Noua strategie vizează asigurarea cadrului strategic de furnizare consecventă și susținută a intervențiilor de promovare a sănătății, a educației pentru sănătate, adoptare a comportamentelor sănătoase prin adresarea determinanților sociali ai sănătății populației; consolidarea prevenției prin evaluarea riscurilor pentru sănătate, screening și dagnosticare precoce, prevenirea bolilor pe parcursul vieții și controlul progresiei acestora inclusiv prin îmbunătățirea performanței Programului Național de Vaccinare (acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în PNI și 70% pentru vaccinarea grupelor la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare); îmbunătățirea accesului echitabil și în timp util la servicii de sănătate și tehnologii medicale sigure și cost-eficace.
Profesionalizarea serviciilor de sănătate integrate la nivelul comunităților locale; redefinirea și îmbunătățirea performanței asistenței medicale primare; creșterea performanței și eficientizarea capacității de diagnostic, tratament și monitorizare în ambulatoriu; dimensionarea adecvată, consolidarea, coordonarea și dezvoltarea sectorului spitalicesc pentru îngrijiri acute în vederea îmbunătățirii accesului, calității și performanței serviciilor oferite pacienților la nivel ocal, regional și național; îmbunătățirea, profesionalizarea și diversificarea structurilor de îngrijire post-acute și a serviciilor de îngrijire de lungă durată la domiciliu, în centre de zi și îngrijiri instituționale de lungă durată; creșterea performanței și eficientizarea sistemului de asistență medicală de urgență sunt doar câteva dintre propunerile care, dacă vor fi aplicate ar putea schimba radical sistemul medical românesc și ar duce la creșerea gradului de sănătate al românilor, cu condiția ca toate acestea să fie și aplicate în practică.
Ministerul Sănătăţii (MS), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale „au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate prevăzute în Planul de acţiuni. Finanţarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni se asigură din bugetul aprobat fiecărei instituţii sau autorităţi publice responsabilă pentru implementare, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie”, se arată în proiectul lansat în dezbatere publică.
Prin această strategie se urmăreşte dezvoltarea unui sistem naţional de sănătate publică sustenabil, rezilient şi performant, „se vor dezvolta serviciile de sănătate integrate la nivelul comunităţilor astfel încât sănătatea să poată fi abordată în mod comprehensiv pe mai mulţi determinanţi: sanitari, educaţionali şi sociali. O atenţie specială va fi acordată populaţiilor vulnerabile şi la risc (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc), precum şi populaţiei rroma, acolo unde aceasta există. Aceste servicii vor fi dezvoltate de către autorităţile locale cu sprijin financiar, logistic şi informaţional de la nivel central. Viziunea pe termen mediu şi lung este ca aceste centre de medicină comunitară integrate să constituie un model de practică sustenabilă şi generalizată în comunităţile din România”, se arată în nota de fundamentare.
Proiectul prevede ca asistenţa medicală primară să poată prelua „baza piramidei” serviciilor medicale, context în care trebuie asigurat un cadru predictibil de dezvoltare, prinn care să se asigure formarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea sustenabilităţii financiare şi operaţionale a cabinetelor de medicină de familie, se explică în documentul prin care, cel puțin la nivel teoretic, se recunoaște ceea ce medicii spun de ani buni fără ca cineva să-i audă.
„Nevoia de dezvoltare a asistenţei primare rămâne pregnantă, fiind necesară integrarea cu asistenţa medicală comunitară şi asigurarea unui standard de calitate şi performanţă naţional. În acest scop, se va dezvolta un cadru de evaluare a performanţei la nivel naţional, care va constitui mecanismul de referinţă a monitorizării evoluţiei medicinei primare. Sistemul de medicină primară trebuie să se debirocratizeze, asigurând serviciile medicale de diagnostic, evaluare, tratament şi monitorizare a pacientului. În acest fel, medicina primară va funcţiona prin sistemul de retenţie a pacientului la nivelul îngrijirilor primare, oferind servicii medicale adaptate competenţelor medicului de familie şi nu prin sistemul de gatekeeper. Astfel, se prevede coordonarea şi integrarea crescută a medicinei primare în sistemul de sănătate (ambulator, explorări, spitalizare, recuperare), ceea ce ar conduce la scăderea internărilor evitabile, a risipei de resurse financiare şi va creşte satisfacţia pacientului faţă de medicul de familie”, se menționează în nota de fundamentare.
Autorităţile din sănătate – CNAS, Ministerul Sănătăţii, INSP, Direcţiile de sănătate publică, dar şi alte autorităţi cu impact precum Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date sau Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, îşi vor armoniza sistemele digitale şi le vor integra cu cele sociale, astfel încât, la nivel de cabinet, medicul şi pacientul să aibă un singur punct de intrare şi raportare a datelor. În acest sens, strategia prevede că stimulentele pentru calitatea îngrijirilor şi performanţa lor vor fi integrate în modalitatea de plată a serviciilor şi monitorizate prin sistemele de raportare digitală existente şi dezvoltate de către CNAS și MS.
Planul de acţiuni aferent strategiei vizează pilotarea furnizării serviciilor de asistenţă medicală primară prin asigurarea continuităţii acordării serviciilor în afara orelor de program, în cadrul unei structuri de urgenţă dedicate, în incinta sau imediata apropiere a UPU/CPU, coordonată de medicii de familie, şi cu permanenţa asigurată de medicii de familie din teritoriul administrativ teritorial acoperit.
În vederea creşterii accesului la servicii preventive de sănătate orală, una dintre măsurile propuse reprezintă pilotarea unui pachet de servicii preventive de sănătate orală pentru populaţia adultă, finanţat preponderent din asigurările voluntare de sănătate.
Strategia națională de Sănătate publică 2023-2030 poate fi consultată AICI, iar propunerile, obiecțiile și cererile privind o dezbatere publică pe marginea acestora pot fi trimise pe adresa de e-mail proiecte@ms.ro, în atenția dnei Monica Isăilă, până la data de 22 aprilie 2023.
