Strategia Națională de supraveghere, control și prevenire a infecției HIV/SIDA 2022-2030, aprobată de Guvern

Ministerul Sănătății a ajuns la concluzia că infecția cu virusul HIV reprezintă o prioritate de sănătate publică, în contextul în care anual sunt diagnosticate aproape 1.000 de cazuri noi.

 

Guvernul a aprobat, marți, Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA pentru perioada 2022–2030.

„După 15 ani, Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății, o nouă Strategie națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA.  Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022–2030 a fost elaborată de experți din cadrul Ministerului Sănătății, organizații neguvernamentale, membrii Comitetului Național de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, precum şi de experți internaționali cu responsabilități în acest domeniu”, transmite Ministerul Sănătății (MS), printr-un comunicat.

Ministerul Sănătății consideră că infecția cu virusul imunodeficienței umane – HIV reprezintă „o prioritate de sănătate publică, fiind diagnosticate aproape 1.000 de cazuri noi anual”, iar controlul ei presupune prevenirea îmbolnăvirilor, testarea corespunzătoare și tratamentul persoanelor infectate.

 

România asigură persoanelor infectate HIV/SIDA și celor din cadrul grupurilor vulnerabile cu risc crescut de infectare HIV, „acces egal, necondiționat și continuu la servicii de prevenire, tratament, îngrijire medicală, precum și servicii sociale, fără discriminare”, arată MS.

Principalele obiective ale strategiei se referă la:

• Creșterea accesului grupurilor prioritare la servicii de prevenire HIV si a accesului tinerilor la cunoștințe despre HIV/SIDA;

• Creșterea accesului la testare și diagnostic HIV a grupurilor prioritare, a gravidelor și a altor grupuri la risc;

• Asigurarea accesului universal, continuu, nediscriminatoriu și rapid al persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA la tratament și îngrijiri în vederea creșterii calității vieții în relația cu sănătatea și prevenirii transmiterii secundare a virusului HIV.

„Prioritar pentru România cu privire la HIV/SIDA este menținerea profilului de țară cu incidență redusă a infecției”, subliniază Ministerul Sănătății, care menționează că bugetul total necesar pentru implementarea Strategiei în următorii 3 ani este de peste 1,2 miliarde lei și include și asigurarea tratamentului pentru persoanele cu HIV aflate în tratament.

 

În 2021, organizațiile Romanian Angel Appeal şi Observatorul Român de Sănătate publicau un studiu privind implicarea autorităților în problematica HIV/SIDA și atrăgeau atenția că, în ultimii zece ani, sursa de finanţare aproape exclusivă pentru proiectele care au vizat prevenirea infecţiei cu HIV/SIDA în România a constat în granturile externe oferite de Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA şi Malariei şi alţi finanţatori internaţionali, iar rata de testare a scăzut considerabil în 2020.

Adoptarea de către Guvern a Strategiei Naționale HIV/SIDA este salutată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA – UNOPA, care atrage însă atenția că „strategia în sine este doar o bucată de hârtie care arată ceea ce își asumă Guvernul să facă în acest domeniu. (…) Însă ceea ce este cel mai important abia acum urmează, implementarea Strategiei. Este nevoie ca Guvernul și toate instituțiile nominalizate în acest document să-l citească periodic, să vadă ce este de facut, să aloce fonduri în acest sens, să se asigure că lucrurile se fac, să evalueze permanent rezultatele și să ajusteze ceea ce este de ajustat. Numai așa vom ajunge ca peste 7 ani să spunem că Strategia ne-a ajutat, că a produs o schimbare și România a avut rezultate în lupta cu HIV. Iar primul pas este bugetarea intervențiilor prevăzute în anul 2023, în bugetul fiecărei instituții responsabile”, a declarat Iulian Petre, Director Executiv UNOPA.

 

În cadrul dezbaterii „Strategia Națională HIV/SIDA – evaluarea situației și direcții de acțiune” organizată de UNOPA în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Centrul Român HIV/SIDA și Academia Europeană de HIV/SIDA, în această vară, conf. dr. Diana Păun, consilier Sănătate, Administrația Prezidențială, sublinia că „persoanele afectate de HIV trebuie să rămână în centrul acţiunilor noastre indiferent de circumstanţe şi context, mai ales că, aşa cum s-a văzut pe perioada pandemiei, unul dintre medicamentele folosite pentru tratamentul HIV/SIDA s-a dovedit a fi eficient într-o anumită perioadă şi pentru tratarea COVID-19. Astăzi asistăm la progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate. Rămâne nevoia de maximiza resursele tocmai pentru a reduce noile infecţii cu HIV şi în primul rând pentru a reduce disparităţile sociale şi de acces la îngrijiri, combinând prevenţia, căreia trebuie să îi dăm o mai mare importanţă, cu tratamentul, cu testarea, care trebuie să fie echitabile şi de înaltă calitate”.

Consilierul prezidențial atrăgea însă atenția că extinderea rezistenței la medicamentele antiretrovirale, diagnosticarea precoce a infecției și educarea populației generale și promovarea unor schimbări „pozitive” la nivel de comportament de risc trebuie să rămână prioritare.

 

În România, la 30 iunie 2022, trăiau 17.536 persoane cu HIV/SIDA, iar în primele șase luni ale acestui an fuseseră depistate 264 de cazuri noi. În Săptămâna Internațională a Testării (21-28 noiembrie 2022), la centrele Asociaței Române Anti-SIDA – ARAS au fost testate peste 200 de persoane pentru HIV și Hepatită C, iar peste 800 de persoane au solicitat un autotest pe care îl vor primi acasă, săptămâna următoare.

„Lupta nu s-a încheiat: acum este nevoie de finanțarea tuturor acțiunilor din Planul de acțiune aferent Strategiei, de implementarea acestora, de monitorizarea modului în care fiecare instituție responsabilă își îndeplinește sarcinile ce îi revin. România este o țară cu incidență redusă și are multe de făcut dacă dorim să rămână așa. Cum pe 1 decembrie este Ziua Mondială SIDA, menționăm una dintre direcțiile strategice ale Strategiei, poate cea mai relevantă în contextul actual: Întărirea prevenirii primare a HIV și ITS, prin țintirea grupurilor prioritare și la risc cu intervenții adecvate nevoilor acestora. Și cerem autorităților centrale și locale să ia măsurile necesare pentru ca această direcție strategică să se transforme în acțiuni permanente, finanțate conform nevoilor și adaptate realității de pe teren”, a transmis ARAS, care salută apariția oficială a acestui document, după 15 ani în care țara noastră nu a avut niciun document strategic în acest domeniu, și subliniază că organizațiile neguvernamentale au jucat un rol esențial în acest demers.

 

Noua strategie a fost salutată și de Fundația Baylor Marea Neagră, care apreciază efortul Ministerului Săntății și „mobilizarea unui corp extins de experți, cum ar fi colaboratorii de la HIV Outcomes România pentru rolul consultativ, dar și al altor  parteneri din societatea civilă implicați în elaborarea documentului, cum ar fi organizații neguvernamentale și instituții care desfășoară activități în domeniul sănătății publice”, așa cum a declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv.

Ștefania Mihale, director dezvoltare proiecte medicale în cadrul fundației consideră că „aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA de către Guvernul României este un pas înainte spre a dezvolta  proiecte de prevenire a transmiterii infectiei cu HIV și de a urmări atingerea unor indicatori la nivel național. Pașii următori vor fi cei mai importanți și vor decide impactul acestei strategii la nivelul societății: alocarea de fonduri pentru proiecte de prevenire, urmărirea constantă a atingerii indicatorilor, intervenirea acolo unde rezultatele nu sunt cele așteptate. Important e ca această strategie să treacă peste statutul de document pe care o au, din păcate, multe prevederi legislative și să aibă efecte în realitate. Aprobarea acestei strategii după o perioadă atât de lungă îmi dă speranțe”.

Ultima strategie în domeniu a fost aprobată pentru perioada 2004-2007.