Studiu CMR: 36% dintre medicii români prezintă risc de burnout, iar 6 din 10 tineri vor să emigreze
O cercetare realizată de CMR, cu sprijinul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, indică scoruri mari asociate probabilității crescute de sindrom clinic de burnout în rândul medicilor, ceea ce poate afecta și calitatea actului medical.
Datele primului studiu naţional realizat pentru evaluarea riscului de burnout în rândul medicilor români din sistemul public de sănătate, prezentat de Colegiul Medicilor din România (CMR), arată că 36% dintre medicii intervievați sunt expuși riscului de a manifesta un sindrom clinic de burnout, mulți medici tineri se gândesc să plece din țară, iar și mai mulți se tem că pot fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau într-un proces de malpraxis..
„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situației actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realității cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere. Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenția declarată de migrație și cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici – este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, în cadrul unei conferințe de presă.
Conform cercetării, medicii sub 35 de ani prezintă cel mai mare risc de burnout (47%), urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 36 și 49 de ani (41%) și de medicii din categoria 50-64 de ani (32%), iar cei de peste 65 de ani se plâng cel mai puțin de acest fenomen (15%). Specialităţile cu cel mai mare risc de burnout sunt: ATI și Medicină de urgență (54%), Oncologie – oncologie medicală, hematologie și radioterapie (53%), Pediatrice / Interne – cardiologie, gastroenterologie, nefrologie, neurologie, pneumologie, oncologie pediatrică și pediatrie (42%) și Pediatrice / chirurgicale – chirurgie și ortopedie pediatrică (37%).
„Ce ne îngrijorează cel mai mult este că toate – și burnout-ul, și intenția de migrare – le găsim la medicii tineri, cei sub 40 ani. Asta înseamnă că ei vor duce la capăt această opțiune, iar noi trebuie să schimbăm această percepție. Este prima dată când se obțin aceste date și având aceste informații trebuie să facem ceva pentru tineri. Aceștia trebuie să fie angrenați în procesul decizional așa cum se întâmplă peste tot în lume. Oriunde, orice sistem creează o conexiune cu tânăra generație care până la urmă reprezintă viitorul și acest lucru trebuie să se întâmple și în România”, a afirmat prof. univ. dr. Daniel Coriu.
Pe zone geografice, riscul cel mai mare (38%) se înregistrează ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, valori mai reduse față de medie fiind raportate ȋn regiunea Vest (32%). Femeile medic înregistrează un risc mai mare de burnout (38%) decât bărbații (31%), dar în cazul răspunsurilor de tipul „probabil da”, procentele au fost de 23,1% -bărbați, respectiv 20,7% -femei, în timp ce pentru răspunsul de intensitate maximă „sigur da”, procentele au fost de 8,4%, respectiv 5,2%.
„Nu trebuie să omitem componentele emoționale care, în final, se soldează cu afectarea relației medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul și privim doar această situație, dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât și pacientul. Altfel spus, suferința medicului se reflectă în suferința pacientului, ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăți condițiile de muncă ale medicului, cu siguranță se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât și în percepția acestuia privind calitatea actului medical”, a menționat dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.
Pe lângă bournout, intenția medicilor de a migra este o altă problemă care grevează sistemul de sănătate românesc. 6 din 10 medici sub 35 de ani și-au afirmat intenția probabilă (40,3%) sau sigură (17,2%) de a pleca din țară. Cei mai deciși sunt medicii din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Sud-Est (29,6%), urmați de cei din Nord-Vest (28,1%) şi Nord-Est (28,2%), în timp ce valoarea minimă a indicatorului se manifestă ȋn Vest (22,2%). Cele mai vulnerabile specialități sunt ATI și Medicina de Urgență (39,2%), Oncologia (39%) şi Chirurgia generală (35,2%), iar la popul opus sunt Medicina de Familie (16,4%) şi Sănătatea publică (17,8%).
„Pentru România este o pierdere pe termen lung și trebuie să ne gândim la niște politici de reținere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; și asistenții sociali migrează, și inginerii, șamd. Când suntem tineri, avem nevoi și aspirații mult mai mari, iar de cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc pe măsură ce înaintăm în profesie și în vârstă. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendința de migrație este mult mai mare”, apreciază conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru al echipei de cercetare.
Pe de altă parte, 7 din 10 medici se tem că pot fi implicați într-un proces de cercetare pentru malpraxis, în cazul celor sub 49 de ani, procentul fiind de 78%. Femeile se tem mai mult (72%) decât bărbații (66%), iar nivelul de teamă este superior în specialitățile Pediatrie / chirurgicale (86%), Chirurgie generală (80%) și ATI -Medicină de urgență (78%), această teamă fiind resimțită mai puternic în regiunile Sud-Vest Oltenia (79%) și Sud-Muntenia (75%).
În acest context, 87% dintre medici cred că asigurările pentru malpraxis nu acordă despăgubiri în mod real, iar 79% consideră că sistemul de asigurări de malpraxis are o funcționalitate redusă sau foarte redusă. Mai mult, ambele părți implicate în actul medical sunt afectate: pacienții nu pot obține rapid fonduri utile pentru recuperarea sănătății, iar medicii sunt implicați în proceduri de durată, stresante și costisitoare.
Profesorul Daniel Coriu atrage atenția că „o națiune nu poate supraviețui fără un sistem medical autohton, fără un corp medical bine pregătit sau fără profesioniști”. Pentru a reuși în demersul de a îndrepta aceste lucruri este însă nevoie de „un plan, să prezinți doctorilor principiile și dead-line-ul: «O să fac cinci spitale în doi ani, zece policlinici în zece ani»… adică trebuie să fie totul etapizat. Trebuie să le dai oamenilor speranța că la un moment dat va fi mai bine. Nu se va schimba totul peste noapte, toți suntem conștienți, dar cineva trebuie să ne spună din start ce planuri are și unde se dorește să se ajungă pentru a ne fi mai bine într-un anumit timp”. Profesorul Coriu a exemplificat ca model de urmat modul de abordare a Planului Național de Combatere și Control al Cancerului (PNCC), în care „pentru prima dată, cineva vine și ne prezintă o modalitate prin care se rezolvă o problemă importantă. Este un caz de propus și extins la nivel de sistem medical”, a subliniat președintele CMR, care consideră că în lipsa unei astfel de perspective, am putea asista previzibil la dezvoltarea sistemului privat în detrimentul celui public.
Rezultatele prezentate de Colegiul Medicilor din România fac parte din studiul „Sindrom de Burnout în rândul medicilor, Intenția de Migrație Externă, Malpraxis”, realizat cu sprijinul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București. Ca metodologie, este vorba de un chestionar administrat online, la nivel național, în perioada 12 februarie 2023 – 5 martie 2023, la care au răspuns 8.121 de medici.
„Invitația de participare la studiu a fost trimisă de Colegiul Medicilor din România către întreaga populație de medici din țara noastră. Chestionarul a fost administrat online, la nivel național, în prima parte a anului 2023. Eșantionul de respondenți – 8.121 de medici – a fost ponderat pentru a reflecta structura populației de medici în funcție de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică și tipuri de specialități medicale”, a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.
În concluzie, avem 55.600 de medici în țară, adică 2,9 /1.000 de locuitori, sub media europeană care este de 3-3,5/1.000, dar cel mai trist este că în București sunt 7 /1.000 de locuitori, în timp ce la capătul opus sunt 24 de județe care au 1-2 medici /1.000 de locuitori și două județe (Ilfov și Călărași) care au mai puțin de 1 medic /1.000 de locuitori. Un alt motiv de îngrijorare este faptul că doar 27% dintre medicii din țara noastră au sub 40 de ani, peste 50% dintre medicii de familie au peste 60 de ani.
În plus, 6 din 10 medici sub 35 de ani și-au exprimat o intenție probabilă (43%) sau sigură de a pleca din țară (17,2%), cel mai mult dorindu-și să plece fiind cei din specialitățile deficitare și cu risc mare de burnout: ATI, Medicină de urgență, Oncologie, Chirurgie.
Așadar, medicii fie ne pleacă, fie îmbătrânesc, iar în același timp noi trăim mai mult, iar odată cu vârsta avem tot mai multe boli, așa că dacă nu se intervine prin politici de sănătate coerente și eficiente, riscăm să nu mai putem fi tratați.
Sursă grafice: CMR
