Studiu Frames: România are nevoie urgentă de 50.000 de asistenți medicali

Cercetarea arată că pe fondul îmbătrânirii populației și migrației personalului specializat (medici, asistenți, infirmieri) către străinătate, situația asistenței medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar.

 

România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenți medicali pentru a face față provocărilor sanitare din următorii ani, generate de îmbătrânirea populației și de deteriorarea accentuată a sănătății categoriilor vulnerabile, în special copii și bătrâni, arată un studiu realizat de Frames, realizat la solicitarea Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” și a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu”.

Datele lnstitutului Național de Statistică arată că, an de an, populația României îmbătrânește (este cu 20% mai numeroasă decât cea tânără) și devine tot mai bolnavă, iar perspectivele pentru perioada imediat următoare indică o accentuare ale acestui fenomen și, implicit, o nevoie mai mare de îngrijiri medicale.

Speranța de viață în România este a doua cea mai scăzută din UE. Numărul persoanelor de peste 65 de ani este de peste 3,8 milioane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%).

La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), categorie care peste 10-15 ani va ieși la pensie. Există, de asemenea, o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape 8 ani mai mult decât bărbații.

 

Prevenția, o „Fata Morgana”

În ceea ce privește starea de sănătate, bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității în România, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.

Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate însă de comportamentele riscante în materie de sănătate. Între principalii factori de risc se numără consumul de alcool, fumatul și alimentația nesănătoasă, excesul de greutate, obezitatea și fumatul crescând constant în rândul adolescenților din România în ultimele două decenii. În plus, mortalitatea din cauze curabile este mult mai mare decât media UE și include decesele cauzate de boli cardiovasculare și cancere de sân și de prostată care pot fi tratate, conform raportului State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană.

În condțiile în care personalul medical a devenit din ce în ce mai deficitar, prevenția este aproape inexistentă în România, iar accesul populației la servicii medicale este tot mai dificil, mai ales în zonele rurale, nu-i de mirare că studiul arată că sistemul de sănătate din țara noastră devine o adevărată „bombă socială”, pe care autoritățile au datoria să o dezmorseze la timp, pentru a nu se ajunge la „dezastru”.

 

Mulți absolvenți, puțini specialiști

În acest context, nevoia de personal medical rămâne uriașă și va crește semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populației. „Chiar dacă numărul angajaților pregătiți de noi și de alte instituții a crescut în ultimii ani, pe fondul migrației, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populației, mai avem nevoie de cel puțin 50.000 de asistenți medicali”, susține prof. Aurelia Șova, directorul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” din București.

Trebuie reținut însă, că așa cum a subliniat prof.univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, un act educațional de calitate și responsabil presupune „orientarea spre carieră și formarea viitorilor asistenți medicali ca Educatori pentru Sănătate și agenți de schimbare capabili să poarte pe umeri trecerea sistemului de sănătate din România la standarde europene în următorii 25 de ani”, iar educația și sănătatea „nu înseamnă doar drepturi, ci și obligații, atât la nivel de societate, dar mai ales ca opțiune individuală” și „nu trebuie să acceptăm compromisuri”.

Potrivit INS, în 2020, în România profesau 137.589 de asistenți medicali cu pregătire medie (cu 18.000 mai mult decât în 2015) și peste 16.784 de asistenți medicali cu studii superioare, dar datelor Eurostat arată că numărul de medici și asistenți medicali rămâne sub mediile UE. În 2019, spre exemplu, erau 3,2 medici practicanți/ 1.000 de locuitori (media UE este de 3,9) și 7,5 asistenți medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).

 

Din ce în ce mai mulți bolnavi

Potrivit „Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani, numărul asistenților medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.

Se estimează că aproximativ 100.000 de asistenți medicali au plecat din România la muncă în străinătate, așa că este explicabil de ce, în condițiile în care România dă, anual, cel mai mare număr de absolvenți, este în continuare deficitară la numărul de angajați în domeniu. În plus, potrivit unui raport al International Council of Nurses (Consiliul Internațional al Asistentelor – ICN), pandemia de COVID-19 a înrăutățit și mai mult starea fragilă a forței de muncă globale în asistența medicală. Raportul sugerează că, în următorul deceniu, la nivel mondial vor fi necesari 13 milioane de noi asistenți, în contextul în care la ora actuală sunt aproximativ 28 de milioane, mai ales că în următorii zece ani se vor pensiona 4,7 milioane dintre actualii asistenți medicali.

În UE, procentul de asistenţi medicali şi moaşe era, în 2019, de 2,2% din totalul locurilor de muncă, cel mai ridicat procent având Germania (3,4%), Finlanda (3%), Belgia (2,9%) şi Irlanda (2,8), iar cel mai redus, Bulgaria (1,1%), Letonia şi Luxemburg (1,2%), Estonia, Cipru şi Ungaria (1,3%), Grecia şi Polonia (1,4%), Spania, Portugalia şi România (1,5%).

 

Alarmă în asistența medicală primară

Accesul românilor la asistența medicală, mai ales în mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodată și riscă să accentueze și mai mult problemele de sănătate ale populației, deloc puține, deși multe ar putea fi prevenite. Sunt zeci de județe în țară unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, nu există nici măcar medicină primară și nici măcar asistenți medicali comunitari, așa că nici nu se poate vorbi despre prevenție. Un asistent medical comunitar îngrijește, în medie, 16 gravide și lăuze și se ocupă în medie de 200 de nou-născuți, copii și adolescenți.

În 2020, numărul cabinetelor de medicina familiei a scăzut la 10.652, față de 11.397 în 2015, iar în următorii ani se estimează că numărul lor se va înjumătăți. În multe zone rurale accesul la servicii medicale este aproape inexistent, ceea ce face ca rata mortalității evitabile în România să fie a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar și consumul de alcool. Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială și BERD, Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală (23%) din țară (calculată ca acces la servicii medicale), alături de Iași, Covasna, Brașov, Botoșani, Galați, Bacău, Sibiu și Mehedinți, marginalizarea rurală fiind de 9-15% din totalul populației din aceste zone.

 

COVID-19 și lipsa logisticii medicale

Și numărul spitalelor publice a scăzut, de la 554 în 2015, la 527 în 2020, dar și mai îngrijorătoare este dotarea insuficientă și lipsa specialiștilor în multe domenii-cheie ale sistemului medical, iar criza COVID a arătat dimensiunea problemelor din sistem – lipsa paturilor, a logisticii medicale și a angajaților, potrivit datelor INS.

Numărul paturilor de spital pentru internare continuă a crescut de la 6,5 la 1000 de locuitori în 2010 la 7 în 2020, dar rămâne în continuare insuficient, țările dezvoltate având peste 14 paturi de spital la 1000 locuitori.

Presiunea pe spitale a fost accentuată și de reducerea semnificativă a unităților medicale de prevenție, a cabinetelor medicale în general, cărora li se adaugă o criză semnificativă în ceea ce privește dotarea unităților medicale, mai ales din mediul rural. Potrivit unui studiu citat de UNICEF, chiar și tensiometrul cu stetoscop lipsește din dotarea a 95% dintre asistenții medicali comunitari. Doar unul din zece asistenți medicali comunitari are acces la un mijloc de transport, aproximativ 4 din 10 nu au un calculator, laptop sau tabletă cu acces la internet și doar 30% au acces la internet 24 ore pe zi, 7 zile din 7.

 

Sistemul medical privat crește spectaculos

Sistemul medical privat s-a dezvoltat semnificatv în ultimii ani, mai ales pe zonele de nișă, dar nu reușește să compenseze declinul investițiilor din domeniul public de sănătate, la care apelează cea mai mare parte a populației, mai ales pe zona de spital, pe de o parte din cauză că nu-și permite să achite costurile dintr-un spital privat, iar pe de alta, pentru că pentru anumite intervenții pot fi rezolvate doar în spitalele publice.

A crescut însă spectaculos adresabilitatea în ambulatoriile private, unde numărul cabinetelor medicale de specialitate a crescut de la 7.716 în 2010 la 12.274 în 2020, iar perspectivele pentru 2022 indică depășirea pragului de 13.000 de unități. În sistemul public, însă, a scăzutnumărul cabinetelor nou înființate, de la 1.154 în 2010, la 2 în 2020.

Și numărul spitalelor private a crescut în ultimii 10 ani, de la 75 la 159, iar cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% în 2020 față de 2019 și a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indică o cifră de afaceri de 17 miliarde de lei.

Piața serviciilor medicale private a crescut cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020, punând presiune și pe zona forței de muncă. Numărul personalului sanitar mediu din sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020. În total, în clinicile private lucrau, în 2020, 78.000 de angajați, cu peste 75% mai mulți decât în 2010.

 

Deficit mare de profesioniști

Estimările oficiale arată că procesul de îmbătrânire a populației se va accentua în următorii ani, iar ieșirea bruscă din câmpul muncii a peste 1,8 milioane de oameni – a „decrețeilor” cum sunt cunoscuți -, va genera o presiune semnificativă pe sistemul medical.

Raportul State of Health in the EU – România 2021 arată că deși „România formează un număr mare de practicieni din domeniul sănătății, emigrația personalului medical a contribuit la un deficit de forță de muncă în domeniul sănătății la nivel național, iar numărul de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor este cu mult sub mediile UE. Acest aspect afectează în mod negativ accesul la îngrijire și contribuie la timpul de așteptare”.

În 2019, sistemul de învățământ românesc a generat al cincilea cel mai mare număr de absolvenți în domeniul medical (4.967) și al treilea cel mai mare număr de absolvenți de asistență medicală (17.549) în termeni absoluți din UE.

În prezent, în România există aproximativ 255 de școli postliceale sanitare, din care 12 sunt de stat și 243 particulare (167 acreditate, 76 autorizate).

 

Asistența medicală, un job de viitor

Statisticile Frames arată că domeniul medical este pe locul 2 în topul joburilor de viitor din România, cu un estimat de 192.996 de poziții deschise în următorii ani. Există o cerere semnificativă pentru asistenți medicali generaliști, pentru Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Estetică, pentru ATI, Chirurgie Cardiovasculară, Terapie Intensivă Neonatală, Pediatrie, Obstetrică-ginecologie, Fertilizare în Vitro etc. Salariile, mai ales în sectorul privat, sunt între 4.500 și 5.500 lei net pentru multe dintre aceste poziții, la care se adaugă sporuri și alte facilități, arată studiul.

La mare căutare vor fi, de asemenea, joburile de asistență medicală în centrele de îngrijire a bătrânilor.

Studiul Frames a folosit informații prezentate de Institutul Național de Statistică, ale Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), de la European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), din anchetele Health Behaviour in School-Aged Children (HBSC) și de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și din alte surse naționale precum Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială ,,Solidaritatea’’.

Sudiul complet pe framesmedia.ro