Suntem tot mai bolnavi, mai batrani si mai putini pe zi ce trece
Daca nu se intervine prin politici care sa incurajeze natalitatea si sa creasca starea de sanatate a populatiei, va fi un dezastru pe piata muncii si in zona bugetelor de pensii peste cativa ani, atrag atentia specialistii.
Romanii traiesc cu 7-8 ani mai putin decat alte tari europene, iar ultimele date publicate de Institutul National de Statistica (INS) arata ca sporul natural continua sa ramana negativ in tara noastra.
Ce-i drept, imbatranirea afecteaza intreaga planeta, din cauza reducerii accentuate a sporului natural, in aproape toate tarile lumii. O cercetare realizata de Biroul de recensamant al Statelor Unite arata ca persoanele in varsta de peste 65 de ani va reprezenta 17% din locuitorii Planetei in anul 2050, fata de 8,5% in prezent. „Oamenii traiesc mai mult insa nu neaparat in cea mai buna stare de sanatate, iar aceasta populatie imbatranita reprezinta o provocare pentru sistemul public de sanatate pentru care trebuie sa ne pregatim”, aprecia Richard Hodes, directorul Institutului National pentru Persoanele in Varsta (NIA) din SUA.
Un alt raport, al Institutului francez de studii demografice, publicat anterior, arata ca populatia mondiala ar urma sa se apropie de 10 miliarde de locuitori in 2050, fata de 7,3 miliarde in 2015.
Tara noastra, care la 1 iunie 2016 avea o populatie stabila estimata la 19.396 milioane de locuitori, ar urma sa ramana doar cu 14,5 milioane de locuitori in 2050.
Romania este una dintre tarile cele mai afectate de imbatranire si se afla pe unul dintre ultimele locuri in Eurpa in ceea ce priveste speranta de viata. Romanii traiesc in medie 75 de ani, cu 7-8 ani mai putin decat majoritatea europenilor. Zonele cu cea mai mare longevitate sunt municipiul Bucuresti si judetul Valcea, cu o speranta de viata de 77 de ani, urmate de judetele Cluj, Brasov si Sibiu, cu o speranta de viata de 76 de ani, iar cea mai mica speranta de viata exista in Satu Mare, Calarasi, Giurgiu ai Tulcea, fiecare cu 73 de ani.
In plus, ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca sporul natural continua sa ramana negativ in tara noastra. Ne imputinam de la luna la luna si imbatranim accelerat. Sporul natural din iunie 2016 a fost negativ, de 5.582 persoane, arata statisticienii.
Baietii stau mai mult decat fetele in casa parinteasca. Tinerii locuiesc cu parintii in medie pana la 30 de ani, iar fetele o iau pe cont propriu de la 26 de ani. Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani si jumatate dintre cei intre 18-29 de ani locuiesc cu parintii.Tinerii nu sunt incurajati si nici nu au sansa de a parasi casa parinteasca pentru a-si incepe propria viata de familie si a face eventual copii.
Speranta de viata la nastere este un indicator care arata numarul mediu de ani pe care ii are de trait un nou nascut daca ar trai in conditiile mortalitatii pe varste dintr-o perioada de referinta. In functie de nivelul duratei medii de viata se poate stabili si starea de sanatate a populatiei unei tari. „Daca e o populatie mai educata, cu nivel de trai mai ridicat, oamenii traiesc mai mult pentru ca stiu sa se fereasca de boli, au acces la servicii de sanatate si au o alimentatie mai buna. In zonele mai dezvoltate va fi o speranta medie de viata mai mare”, a explicat sociologul Marian Preda, profesor la Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti, citat de Ziarul Financiar.
Specialistii sunt de parere ca daca nu se intervine prin politici care sa incurajeze natalitatea, va fi un dezastru si pe piata muncii si in zona bugetelor de pensii, peste cativa ani. Rata de fertilitate (numarul copiilor nascuti vii la 1.000 de femei de varsta fertila) a scazut de la 56,2 in 1990, la 33,4 in 2015. Procesul de intinerire a populatiei este tot mai lent si duce la un dezechilibru puternic intre numarul tinerilor si al seniorilor. In orasele in care salariile sunt cele mai ridicate, femeile decid sa faca copii la varste mai inaintate. Este poate si un efect al dorintei de a pune pe prim plan cariera, amanand decizia de a avea un copil pana cand starea materiala si cea sociala ii va permite.
In plus, potrivit cercetarilor statistice din ultimul an, migratia este o optiune tot mai serios luata in calcul de catre tineri, iar asta afecteaza mai ales populatia activa. O treime dintre tineri spun ca peste 10 ani se vad realizati intr-o alta tara, iar 4 tineri din 10 si-ar dori sa emigreze, fie si numai temporar (pentru studii sau munca).
Mai mult, nici cine sa ne trateze nu prea mai are. In conditiile in care peste 15.000 de medici au parasit Romania in ultimii ani, iar la ora actuala avem 2,4 medici la 1.000 de locuitori, unul din cele mai mici procente din Europa unde media este de 3,6 medici, 80% dintre studentii la medicina se gandesc sa profeseze in alta tara.
Pentru a imbunatati infrastructura medicala este insa nevoie de investitii in dezvoltarea viitorilor profesionisti in sanatate care aleg sa ramana. Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de munca, urmat de criteriul sigurantei locului de munca. Poate de aceea ar trebui luate in serios cererile medicilor, din ultima vreme.
Iar daca nu se intervine prin politici care sa incurajeze natalitatea si sa creasca starea de sanatate a populatiei, dublata de masuri proactive de pastrare a tinerilor in tara, in curand ne vom confrunta cu un dezastru pe piata muncii si in zona bugetelor de pensii, atrag atentia specialistii.
Imbatranim, suntem tot mai bolnavi si avem prea multi asistati social. Iar asta ar trebui sa fie prima mare grija a finantistilor si a politicienilor din Romania. Intreaga lume este afectata de procesul imbatranirii, dar tara noastra este una dintre cele mai afectate de scaderea demografica si speranta redusa de viata la care se adauga exodul populatiei tinere.
Primul val al generatei „baby boom” a ajuns in pragul pensionarii. La ora actuala, 10 salariati sustin pensiile a 9 romani, iar la cei peste 5.200.000 de pensionari se adauga un sfert de milion de romani care primesc venitul minim garantat (adica ajutorul socialacordat de stat celor fara venituri).
Potrivit INS, cei mai multi beneficiari ai ajutorului social sunt in Teleorman – 15.600, iar cei mai putini in Bucuresti – 277. Daca facem insa aceasta evaluare raportandu-ne la numarul de locuitori, harta saraciei arata ca cei mai multi asistati social sunt in Teleorman (11.175 , adica 2,9% din populatie), in Buzau (12.090), Vaslui (11.328), Mehedinti (7.277) pentru care raportul este insa egal, de 2,5% din total populatie si Dolj (15.604 persoane, adica 2,2%). Poate nu ar strica, totusi, o reevaluare a cazurilor sociale, pentru ca unii dintre cei care le primesc traiesc in vile si se plimba cu masini de zeci de mii de euro.
In urmatorii ani, indicele de dependenta (raportul dintre numarul populatiei potential active si numarul copiilor si varstnicilor) va creste. Daca adaugam rata scazuta a natalitatii si numarul scazut al persoanelor active din randul populatiei, este fresc sa ne intrebam: cine ne va plati maine pensia?
