Teama de holeră a rărit turiștii pe litoral. Autoritățile de sănătate publică spun că nu există motive de teamă

După avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății privind riscul transmiterii holerei sau al altor boli pe litoralul Mării Negre, după distrugerea barajului din Ucraina, mulți români se tem să mai meargă pe litoralul românesc, ori de cel bulgăresc sau turcesc.

 

De parcă nu erau de ajuns criza economică și inundațiile care au afectat jumătate din țară, vestea că pe litoralul românesc ar putea exista risc de holeră a stricat și planurile de vacanță ale multor români.

Începe vacanța elevilor, dar mulți români se tem să mai meragă în vacanță la mare, fie că e vorba de litoralul românesc sau cel bugăresc ori turcesc. Recentul avertisment al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind riscul transmiterii holerei sau al altor boli după distrugerea barajului Kahovka din Ucraina a stârnit îngrijorare. Volumul mare de apă care a măturat totul în cale pe o distanță de aproximativ 100 de kilometri, a determinat o creșterea nivelului de poluare în zona Odesa, unde a și fost interzis accesul pe plajă, după ce pe nisip și în apă au ajuns tot felul de deșeuri și leșuri de animale aduse de aluviuni. „Probele prelevate arată că există patogenul, deci la un anumit moment, am putea găsi astfel de cazuri”, a spus dr. Teresa Zakaria, responsabil tehnic al OMS pentru răspuns în situații de urgență.

 

Autoritățile de sănătate publică și medicii infecționiști români spun însă că se poate merge fără teamă la mare, pentru că analizele efectuate zilnic apei de îmbăiere nu au indicat vreo suspiciune, iar dacă se respectă condițiile de igienă personală și se consumă alimente din unități autorizate, nu există motive de îngrijorare.

„În ultimele zile au apărut numeroase știri negative despre litoralul românesc, despre care s-a afirmat că reprezintă un adevărat pericol pentru turiști. Facem un apel către dumneavoastră și vă rugăm să nu luați în considerare decât informațiile venite de la autoritățile abilitate și să nu dați crezare dezinformărilor care apar în spațiul public. Au apărut în spațiul public informații nereale privind calitatea apei. Direcția de Sănătate Publică Constanța a recoltat deja probe în acest sezon de îmbăiere, iar analizele au relevat o calitate a apei excelentă. Vă rugăm să rețineți!!! Analizarea probelor de apă de mare se realizează în permanență. Riscul este aproape inexistent ca apa costieră să fie contaminată pe viitor”, transmite Primăria Constanța printr-un comunicat, subliniind că în cazul în care rezultatele analizelor vor indica o posibilă contaminar, populația va fi înștiințată și se va interzice îmbăierea.

 

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Tulcea a anunțat la rândul său că populaţia care doreşte să-şi petreacă vacanţele în Deltă sau pe litoral nu are motive să se teamă de holeră. Medicul igientist Adriana Argetoianu, șefa Departamentului de Supraveghere Sănătate Publică din cadrul DSP Tulcea, a explicat că prepararea termică a alimentelor marine şi respectarea condiţiilor de igienă elimină orice risc de a contacta vibrionul holeric. „Din perspectiva alimentelor ce pot fi contaminate, s-a demonstrat că stridiile pe care le consumi crude, fără tratament termic ar avea un potenţial risc de transmitere a vibrionului holeric. Sau crustaceele, fructele de mare care la noi, cele specifice zonei noastre, oricum suportă un tratament termic prin care se distruge foarte repede vibrionul holeric. El este foarte sensibil și la dezinfectante, la clor. De asemenea, aciditatea, pH-ul acid al sucului gastric, în mod normal distruge vibrionul holeric. Persoanele care consumă sau au un tratament cu pansamente gastrice, cu alcalinizante ar putea avea o oarecare predispoziţie, dar respectând normele de igienă personală nu există niciun risc”, a precizat dr. Argetoianu, citată de AGERPRES, amintind că unitățile de cazare și de alimentație publică dispun de personal care urmează cursuri de igienă și este reevaluat la fiecare trei ani.

 

Pe litoralul românesc, firmele de turism se confruntă deja cu anularea vacanțelor din partea unor turiști și cu rezervări din ce în ce mai puține, în ultima perioadă. Hotelierii spun că au chiar și cu 70% mai puțini turiști decât în perioada similară a anului trecut, iar restaurantele au fost nevoite să-și regândească meniurile, în contextul în care mulți oameni nu mai vor să consume pește și fructe de mare, de frica holerei.

Ultimele cazuri de holeră s-au înregistrat în România în perioada 1991-1995, când au fost raportate peste 250 de cazuri în județul Tulcea, dar niciunul nu s-a soldat cu deces din cauza acestei boli. „În Sulina a evoluat un focar de holeră cu peste 250 de cazuri, dar turiştii cazaţi în hotel mergeau la plajă şi făceau baie în mare şi nu s-a înregistrat niciun caz de holeră. Turiştii erau cu copii de toate grupele de vârstă. Deci nu trebuie să ne speriem… mai ales că avem toate condiţiile să ne protejăm. (…) În condițiile respectării normelor minime de igienă, chiar dacă ar exista, ipotetic, o contaminare, nu există niciun risc”, a mai spus medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu, care îndeamnă la calm și recomandă grijă la regulile de igienă.

 

Holera este o boală infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor şi O139), care se transmite pe cale fecal-orală. Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecţie în ţările unde există o circulaţie a acestei bacterii. Specialiștii atrag însă atenția că este necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecţia.

De asemenea, consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariţia de focare/epidemii.

Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.

În majoritatea cazurilor, infecţia este asimptomatică sau determină diaree uşoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greaţă, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecţia.

În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viaţa oamenilor prin apariţia deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei şi reprezintă o urgenţă medicală necesitând tratament imediat.

 

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), care supraveghează bolile transmisibile, amintește populației că „prevenția este cel mai bun tratament” și recomandă: consumul de apă din surse sigure; evitarea consumului de gheață din surse nesigure; consumul de alimente bine preparate termic – în special fructe de mare, crustacee; spălatul frecvent al mâinilor, indiferent că vorbim despre litoral sau despre orice altă destinație de vacanță sau de relaxare.

„Apa este de obicei contaminată cu fecalele persoanelor infectate şi ea însăşi poate contamina, atât direct, cât şi prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu. Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei. Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheaţă din comerţul stradal, legumele şi fructele „reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum şi cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic. Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecţia la un adult sănătos, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac”, explică specialiștii INSP.

 

Calitatea apei de îmbăiere este monitorizată, în fiecare sezon, prin analizarea probelor de apă, conform listelor cu zonele de îmbăiere și calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere. „În perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”, informează INSP.

Pe litoral, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată de DSP Constanţa şi DSP Tulcea, potrivit calendarului național de recoltare a probelor, iar ținând cont de situația generată de ruperea barajului de la Nova Kahovka Ucraina, monitorizarea calității apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile, începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din județele Constanța și Tulcea. „Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale – EWRS (ECDC) şi IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina”, mai precizează INSP.

Informații în timp real privind calitatea apei de îmbăiere pot fi consultate AICI.