Tinerii cer retrimiterea în Parlament a legii care a transformat educația sexuală în educație sanitară

Aceasta a fost contestată de președintele Iohannis la Curtea Constituțională, însă magistrații au decis că întrunește toate criteriile de constituționalitate.

Mai multe organizații reprezentative ale tinerilor contestă actul normativ prin care Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost modificată substanțial. Între modificări se află și înlocuirea sintagmei de „educație sexuală” cu „educație sanitară” și introducerea prevederii ca aceste cursuri să poate fi efectuate de către elevi doar cu acordul scris al părinților.

Legea a fost aprobată în Parlament la finele lunii mai, însă la scurt timp a fost contestată de președintele Klaus Iohannis la Curtea Constituțională, pe motiv că aceasta a fost modificată astfel încât nu mai conține decât foarte puțin din textul inițial, iar în urma modificărilor textul a devenit neclar și eludează valorile statului de drept.

Judecătorii CCR au decis însă că documentul se încadrează în limitele constituționalității, dar Consiliul Naţional al Elevilor, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Consiliul Tineretului din România, alături de alte ONG-uri ale tinerilor și-au exprimat dezamăgirea la aflarea deciziei Curții Constituționale și fac un ultim demers pentru ca legea să nu fie promulgată în această formă.

Astfel, reprezentanții tinerilor au făcut un apel către președintele Iohannis, cerându-i să retrimită legea în Parlament pentru a fi reexaminată, precizând că în forma actuală, aceasta nu poate servi scopurilor pentru care a fost redactată.

Nemulțumirea față de modificarea textului legislativ inițial, prin înlocuirea termenului de „educație sexuală” cu „educație sanitară” și introducerea prevederii ca aceasta să se facă doar cu acordul părinților, a fost contestată încă de la momentul adoptării, de mai multe organizații reprezentative din societatea civilă, care susțin că acest demers este unul iresponsabil, pornit dintr-o pudibonderie fără sens și pe baza unor rațiuni care nu își mai au locul în secolul XXI. „Odată cu adoptarea acestei legi, societatea civilă a atras atenţia asupra necesităţii introducerii educaţiei sexuale în şcoli, în sensul propriu al termenului. Încercarea decidenţilor de a limita accesul elevilor la educaţie sexuală reprezintă un act iresponsabil, având în vedere faptul că România se află la coada clasamentului în ceea ce priveşte sănătatea sexuală a tinerilor şi numărul mamelor adolescente” – se arată într-un comunicat remis de organizațiile tinerilor care au cerut reexaminarea legii în Parlament.

În sprijinul acestor afirmații, tinerii vin cu recomandări făcute în publicația oficială a Uniunii Europene „Policies for Sexuality Education in the European Union”, conform cărora bunele practici în ceea ce priveşte educaţia sexuală includ intervenţia profesioniştilor în domeniu, bazată pe o abordare holistică. Acest aspect presupune faptul că educaţia sexuală ar trebui să livreze cunoştinţe comprehensive, variate şi oneste, reunind atât informaţii fiziologice, cât şi de natură relaţională. Conform aceleiași publicații,  „educaţia sexuală de calitate depinde de includerea acesteia în curriculumul obligatoriu. Actorii esenţiali în acest context sunt ministerele de resort – Sănătate şi Educaţie, ONG-urile, cadrele didactice, părinţii şi profesioniştii, întrucât ei sunt cei care livrează aceste informaţii tinerilor”.

Reprezentanții elevilor, studenților și tinerilor mai menționează faptul că sănătatea reproducerii încă reprezintă un subiect tabu în multe familii din România, iar mai mulţi elevi nu au părinţi care să le poată răspunde la informaţii privind educaţia sexuală. În aceste condiții, orele de educație sexuală susținute de specialiști în cadrul unităților de învățământ ar constitui unica sursă de informație avizată pentru ei, prin intermediul căreia să înțeleagă aspecte de bază legate de contracepție, planificare familială și multe altele.

Un alt argument al tinerilor îl constituie datele statistice conform cărora, în 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani şi 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 au fost la a doua naştere şi una la a treia. În ceea ce privește mamele adolescente cu vârsta între 15și 19 ani, 3.929 au fost la a doua naștere , 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi una la a şasea naștere.

Tinerii reamintesc și faptul că 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidenţa acestei boli fiind de trei ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. În această situație, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană și în ceea priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin, cu o incidență de 14,2 decese la 100.000 de femei.