Turismul de nișă impune Buzăul pe harta turistică a Europei

Consiliul Județean Buzău a ajuns la concluzia că relieful variat, peisajele unice și zonele rurale din „Ținutul Buzăului” dezvoltate în jurul ideii de păstrare a tradiției nu pot concura cu locații exclusiviste precum Ibiza sau Valea Prahovei, dar pot fi ideale pentru turismul de explorare. 

Muzeul Chihlimbarului, Colți, Buzău

Buzăul are, fără îndoială, zone și locuri unice, de o frumusețe care-ți taie răsuflarea, dar turismul rural dezvoltat în jurul ideii de păstrare a tradiției nu este suficient de competitiv pentru a se putea compara cu locații exclusiviste precum Valea Prahovei, zona Bucovinei, a Litoralului sau alte zone turistice din țară.

Oficialii Consiliului Județean spun că fac eforturi susținute și investiții majore pentru ca Buzăul să să devină un punct de atracție pe harta turistică a României, mai ales după acreditarea „Ținutului Buzăului” ca Geoparc UNESCO, dar în același timp admit că aici nu se poate face decât un turism de nișă care, însă, a început să prindă. „Nu trebuie să ne așteptăm ca Buzăul să devină Ibița, Mamaia sau Sinaia, dar nu trebuie nici să ignorăm faptul că avem particularitățile noastre, care au început să devină vizibile și apreciate atât în țară cât și în Europa. O să ne ajute și infrastructura, chiar dacă a venit cam târziu, dar nu trebuie să uităm că noi nu avem tradiție în domeniul turismului și nu putem avea pretenția de a ne compara cu anumite locații exclusiviste. Dar eu mă bucur că putem face un alt fel de turism, un turism de nișă, de exploatare, dacă vreți, care are un potențial mare de dezvoltare”, afirmă președintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu.

Petre Emanoil Neagu

Buzăul nu are, deocamdată, nici o industrie hotelieră comparabilă cu a unor zone în care turismul este deja dezvoltat. Cu excepția Stațiunii Sărata Monteoru, unde s-a manținut baza de tratament balnear și unde există și un hotel modern al unui dezvoltator privat, în județ s-au dezvoltat pensiunile de familie, unde turiștii vin mai mult în weekend. „Avem însă avatajul că Ținultul Buzăului este, în primul rând, o zonă virgină din punct de vedere al interesului turistic, avem locuri încă nemodificate de civilizație, o zonă în care nu s-a construit chiar haotic, o zonă în care locurile pot fi descoperite și admirate în toată splendoarea, așa cum au fost lăsate de Dumnezeu. Avem locuri mirifice, încărcate de legende, precum Vulcanii noroioși, Focurile vii, Trovanții, chihlimbarul de la Colți, Lacul Vulturilor, Platoul Meledic, Muntele de sare, peșteri încă neexplorate complet și cascade parcă din povești, avem Așezările rupestre, Casa cu Blazoane, Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura și multe altele. Putem vorbi însă de un turism mai aparte, de nișă, care eu cred că se conturează din ce în ce mai bine. Turiștii care ajung în Buzău sunt atrași de zone, de povești sau activități ce merită promovate. Majoritatea turiștilor care vin în Buzău fac un turism de weekend, sau vin pentru anumite activități precum turism cu bicicleta, rafting, anumite drumeții etc.”, a mai spus președintele CJ Buzău.

Sursa foto: Romanian Adventure

Există însă și zone care atrag turiștii ca un magnet, prin prin unicitatea locurilor sau prin anumite activități, care au fost și sunt promovate inclusiv la nivel internațional. „Concursurile de rafting, spre exemplu, pe care noi le-am promovat insistent și care se desfășoară la nivel european, aduc un număr însemnat de concurenți și susținători din țară și din Europa, care vizitează și orașul Nehoiu și împrejurimile și se bucură de peisaje uimitoare și de obiectivele turistice aflate la mică distanță, în cadrul Geoparcului UNESCO «Ținutul Buzăului». O altă zonă în care activitatea turistică înregistrează o dezvoltare importantă este comuna Colți. Aici, unde pot fi vizitate Așezările rupestre, Biserica Aluniș și Muzeul Chihlimbarului, dar pot fi făcute și excursii cu ATV-ul, cazarea este asigurată de proprietarii pensiunilor din zonă. Doar în această vară, Muzeul de la Colți, secție a Muzeului Județean de Istorie, unde s-au făcut investiții masive și unde sunt păstrate exponate unice, a fost vizitat de peste 16.000 de turiști, ceea ce este un lucru fantastic”, a completat Petre Emanoil Neagu.

În opinia acestuia, în județul Buzău vorbim de un turism de nișă, pentru oamenii care încep să înțeleagă că în vremurile pe care le trăim, aceste zone constituie un refugiu în care pot într-adevăr să se relaxeze și își pot încărca „bateriile”, prin întâlnirea cu frumosu, cu autenticul și cu omenia care încă dăinuie pe aceste meleaguri.

Mayssa & Shaun – Vulcanii noroiosi (captura YouTube)

„Ținutul Buzăului” este intens promovat și de turiștii din străinătate care ajung aici. Spre exemplu, Maryssa și Shaun Gray, doi turiști britanici pasionați de călătorii, care după trei săptămâni în care au vizitat Ținutul Buzăului, Râșnovul, Brașovul și Bucureștiul s-au declarat atât de impresionați de peisaje și de mâncarea tradițională de la noi, că și-ar fi dorit să nu mai plece. „Mâncarea este autentică și delicioasă, mai bună decât în toate locurile în care am fost până acum”, a povestit Shaun, pe canalul său de YouTube.

În Munții Buzăului, unde au vizitat bisericile rupestre, spun că drumurile încă neasfaltate din zonă și faptul că mulți localnici nu vorbeau engleza, a reprezentat o provocare, dar s-au declarat extrem de impresionați de Vulcanii noroioși, pe care i-au filmat inclusiv cu drona. „Vulcanii noroioși din Buzău sunt un fenomen aparte, mă simt de parcă aș merge pe altă planetă!”, a spus, încântat, Shaun.

La București, Maryssei și lui Shaun le-a plăcut foarte mult Centrul Vechi, unde au mâncat, printre altele, zacuscă și jumări, dar nu au ratat delicioșii mititei de la Obor. „Micii sunt excelenți și merg perfect cu o bere românească”, spune Maryssa. „Ne-am îndrăgostit mult de România și am întâlnit mulți oameni drăguți, iar mâncarea a fost uimitoare. Atât de plăcut a fost, încât ne doream să nu mai plecăm din România”, a concluzionat Shaun.