Vulcanii Noroioși din Ținutul Buzăului, centrul atracției pentru experții UNESCO
Impresionați de „fierbătorii” de la Pâclele Mari, cei 25 de reprezentați UNESCO din 17 țări aflați la Buzău s-au întrecut să-și ia ca amintire instantanee inedite, iar despre GeoGate-ul de la Sătuc au spus că este un model de educație pe care l-ar putea prelua și alte geoparcuri.
Primul eveniment internațional dedicat Geoparcurilor UNESCO găzduit de România, la Buzău, s-a dovedit unul de succes. Cei 24 de participanți din 17 țări în care există situri UNESCO au participat, în prima zi, la ateliere de lucru în cadrul cărora au discutat, analizat și stabilit strategii pentru dezvoltarea turismului buzoian, iar în același timp au preluat unele din ideile deja puse în practică aici.
Importanța vizitei delegației UNESCO a fost subliniată încă de la primirea oaspeților de președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, care le-a mulțumit „tuturor celor prezenți, celor ce au crezut și cred în importanța și valoarea Geoparcului UNESCO «Ținutului Buzăului». UNESCO este o mare familie, mă bucur nespus să vă primim cu brațele și inima deschisă la noi acasă, în Buzău. Un workshop cu un schimb de informații, idei și experiențe foarte utile pentru toți participanții. Pentru Buzău, acest eveniment are o importanță aparte, vrem să învățăm cât mai mult și să arătăm tuturor ce înseamnă Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului”, a spus președintele CJ Buzău, care a menționat că pentru dezvoltarea Ținutului Buzăului și atragerea turiștilor în zonă are în vedere realizarea unor investiții importante în teritoriu.
În cursul celei de-a doua zi a evenimentului, cei 25 de oaspeți – geologi, geografi, specialiști din cadrul unor biosfere și geoparcuri UNESCO – au avut ocazia să admire și să se minuneze de frumusețile „Ținutului Buzăului”, să simtă aerul primitor al munților și inima caldă a oamenilor locurilor, să descopere unicitatea celui mai tânăr Geoparc UNESCO din România.
Însoțiți de reprezentanții Biroului de Turism din cadrul Consiliului Județean Buzău, oaspeții au vizitat pentru prima dată Vulcanii Noroioși și alte obiective turistice. Au ajuns mai întâi la Berca, unde se află una dintre poarțile de intrare în Ținutul Buzăului și unde este amenajat și un punct de vizitare în care prin realitaea augumentată poți să vezi, să auzi, să miroși și să simți Ținutul Buzăului. Aici au testat echipamentele de ultimă generație cu ajutorul cărora au aflat obiceiurile și tradițiile buzoiene și le-a plăcut atât de mult încât au concluzionat că GeoGate-ul de la Sătuc poate fi un exemplu de preluat și de alte Geoparcuri din Europa, fiind și un mod excelent prin care se poate face educație.
La Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari, oaspeții au fost impresionați de peisajul „selenar” și de maniera inedită prin care este pus în valoare peisajul unic al zonei. La intrare în rezervația naturală au fost familiarizați cu „Ghidul supraviețuitorului”. Li s-a descris fenomenul natural pe care aveau să-l descopere și li s-au prezentat riscurile la care se pot expune dacă se aventurează să se apropie prea mult de „fierbători”.
Captivată de peisajul care i s-a înfățișat privirii, chinezoaica Zhi Ye, reprezentant UNESCO al Biroului din Veneția, a imortalizat bolboroselile spectaculoase ale noroiului agitat de gazele vulcanice, din toate unghiurile. „Sunt impresionată. Este pentru prima dată când văd Vulcanii Noroioși. Am mai văzut și alți vulcani, dar aceștia de la Buzău sunt impresionanți, erup la interval de câteva minute. Este un fenomen natural impresionant. Îmi place combinația împrejurimilor cu fenomenul natural în sine, precum și descrierea acestui fenomen, te ajută să-l înțelegi mai bine. Sunt bucuroasă că am putut surprinde aceste momente spectaculoase”, a spus ea.
Italianca Maria Peroni și cipriota Konstantina Teofylaktou s-au lăsat „furate” de frumusețea unică a vulcanilor și s-au declarat uimite de fenomenul natural devenit emblemă a Ținutului Buzăului. Au mai văzut vulcani noroioși în Italia și Azerbaijan, dar spun că nu erau la fel de spectaculoși ca cei din Buzău.
Matteo Rosati, reprezentant Biroul Regional UNESCO pentru Europa, a spus că experții celor 17 state prezenți la Buzău au fost surprinși de spectacolul natural oferit de Vulcanii Noroioși și munții care-i înconjoară și sunt cu toții „extrem de interesați de acest loc pe care l-am văzut. Este cea mai spectaculoasă manifestare, dar mai mult decât atât, este o moștenire foarte bogată și așezată de valori naturale”.
Bulgarul Mina Megalla, administratorul Bisericii medievale Boyana, obiectiv turistic important de lângă Sofia, a alunecat și a făcut „cunoștință” la propriu cu noroiul vulcanic, dar a făcut „haz de necaz” și a afirmat că este puternic impresionat de Vulcanii Noroioși din Buzău, cei mai înalți din Europa și printre puținii de pe continent.
Cu toții s-au întrecut să-și ia ca amintire imagini spectaculoase, aventurându-se printre șuvoiele de noroi din apropierea „fierbătorilor”, chiar dacă nu erau echipați tocmai cum ar fi trebuit pentru o astfel de aventură.
Pentru Buzău, prezența delegației UNESCO este o premieră istorică și, așa cum a spus Cristina Partal, președinta Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC și consultant în turism din partea Consiliului Județean. Ea a subliniat că, după acreditarea UNESCO, cele 18 comune care fac parte din Ținutul Buzăului au atras turiștii ca un magnet. Aceasta consideră că „este un moment de cotitură în abordarea noilor strategii de dezvoltare a acestei zone. Chiar dacă au trecut doar câteva luni de la acredidatea «Ținutului Buzăului» ca Geoparc UNESCO, numărul turiștilor a crescut, cel puțin în perioada verii aproape că nu mai găseai loc de cazare, iar în perioadele vacanțelor școlare a fost imposibil să facem rezervări pe ultima sută de metri”.
Zona are însă nevoie de investiții substanțiale, pentru că nu există suficiente locuri de cazare și restaurante unde poate fi servită mâncarea cu specific local și sunt încă multe probleme de rezolvat în privința drumurilor de acces. „Pământul pe care stăm este într-o continuă mișcare. Practic, chiar dacă în fiecare an autoritățile publice reabilitează drumurile, în fiecare an vor fi zone în care acestea se vor deteriora și va fi o muncă continuă”, a mai spus Cristina Partal.
Cât despre evenimentul organizat de UNESCO la Buzău, Răzvan Gabriel Popa, directorul Geoparcului Ținutul Buzăului, spune că „Este prima oară când se face într-un geoparc, genul acesta de eveniment. Geoparcul Ținutul Buzăului este nou pentru cei de la UNESCO și tocmai pentru că exista această structură au ales să facă workshop-ul aici, la Buzău”.
Anul viitor va fi deschis publicului și centrul de informare de la intrarea în Ținutul Buzăului, pe care experții UNESCO au avut privilegiul să-l vadă și chiar au testat echipamentele de ultimă generație cu ajutorul cărora au aflat obiceiurile și tradițiile buzoiene și cu ajutorul cărora turiștii care ajung în zonă vor putea afla ce merită vizitat. „Au fost foarte impresionați de punctul de informare, de GeoGate, care la anul va fi deschis vizitatorilor și le va oferi, ca să spunem așa, o «aromă» asupra teritoriului. Au zis că ei au simțit-o deja și le-a plăcut. Au pus o muțime de întrebări despre fiecare lucru de acolo, după ce au luat contact cu realitate augumentată. Li se arată ce pot vedea sau testa, dar pentru a primi răspunsurile la întrebări trebuie să meargă să vadă și să testeze totul acolo, la fața locului. Au fost foarte plăcut impresionați și chiar au zis că modelul, care este ceva foarte modern, foarte de top, în niște locuri extrem de arhaice și de rurale, ar putea fi preluat și valorificat în zona educației, a muzeelor”.
Așa cum a subliniat Alexandru Andrășanu, președintele Forumului Național al Geoparcurilor din România, expertiza specialiștilor UNESCO ajută Ținutul Buzăului să-și pună în valoare bogățiile și frumusețile, iar workshop-ul organizat de Consiliul Județean Buzău în colaborare cu partenerii UNESCO reprezintă o oportunitate „absolut remarcabilă pentru Buzău și pentru Geoparcul «Ținutul Buzăului». Reprezentanți din 17 țări ai desemnărilor UNESCO în cadrul programelor UNESCO se întâlnesc pentru prima dată în România, la Buzău. Vor fi două zile de vizite pe teren, de lucru intens, de prezentări și schimburi de idei, de cooperare, care ne vor ajuta să înțelegem cum putem utiliza acest simbol și brand internațional UNESCO, un brand pentru cercetare, cultură, educație și pentru pace. Expertizele partenerilor internaționali ne vor ajuta să obținem rezultate și să gândim o strategie coerentă prin care să valorificăm importanța patrimoniului desemnat de UNESCO, să deschidem parteneriate, dar mai ales să ajutăm oamenii, să dezvoltăm turismul și să facem cunoscut «Ținutul Buzăului» în România și la nivel internațional”, a spus în debutul evenimentului, profesorul Andrășanu.
Valeria Oana Zaharia, manager Institutul Național al Patrimoniului (INP) din România, spune că Ținutul Buzăului trebuie fi pus în valoare nu doar turistic, ci și educațional, prin cercetare. Aceasta a precizat că „Institutul Național al Patrimoniului susține acest eveniment și vom ajuta, prin experții pe care îi avem, autoritățile locale și toți actorii implicați să reușească să exploateze aceste minuni pe care le avem în România. Buzăul este un exemplu extraordinar, autoritatea publică a înțeles că patrimoniul trebuie exploatat și din punct de vedere educațional, pe partea de cercetare, și că tandemul patrimoniu-turism aduce plus valoare atât financiar cât și social”.
Jonathan Baker, Director Departamentul de Științe, Biroul Regional UNESCO Europa, a subliniat că un alt motiv pentru care work-shopul UNESCO a fost organizat în România este acela că „are un patrimoniu cultural natural foarte important – 8 situri, două rezervații ale biosferei și două Geoparcuri UNESCO”, amintind că evenimentul urmărește stabilirea rolului centrelor de vizitare din siturile desemnate UNESCO.
În aprilie 2022, Ţinutul Buzăului a devenit oficial cel de-al doilea geoparc acreditat UNESCO din România, după Ţara Haţegului.
„Alternanța și armonia dintre peisajul rural și peisajul sălbatic este una dintre principalele resurse ale zonei și încercăm să dezvoltăm infrastructura de vizitare, dar și să administrăm fluxul de călători astfel încât toate acestea să aibă un impact minim asupra mediului și asupra valorilor care fac ca acest loc să fie atractiv: natura, cultura, liniștea, sălbăticia”, a concluzionat Răzvan Gabriel Popa, directorul Geoparcului „Ținutul Buzăului.
„Ținutul Buzăului” este un teritoriu rural din zona submontană a județului Buzău, cu elemente ipresionante de interes geologic. Înglobează 18 comune, cu peste 40.000 de locuitori și se întinde pe o suprafață de peste 1.000 de kilometri pătrați. În această zonă sunt peste 60 de monumente arheologice, istorice și culturale, între care cele mai cunoscute sunt Vulcanii Noroioși, așezările rupestre, Focul Viu, muntele de sare și trovanții de la Ulmet.
