UMF Carol Davila și Institutul Fundeni au reluat campania „Asumă-ți să fii sănătos!”
Proiectul a fost lansat în urmă cu doi ani și are ca scop informarea avizată a populației pe teme medicale.
În urmă cu doi ani, Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Carol Davila din București lansa un proiect pilot în domeniul prevenției, care își propunea informarea din surse avizate a populației pe diferite teme medicale, pentru a aduce un plus de valoare relaţiei dintre medic şi pacient. Săptămânal, UMF a transmis mai multe comunicate cuprinzând informații și recomandări venite din partea câte unui specialist în diferite discipline medicale, Sanatateabuzoiana.ro alăturându-se acestui demers și prezentând cititorilor aceste informații venite din sursă avizată.
Proiectul „Asumă-ți să fii sănătos!”, demarat în 2017, a fost reluat azi, în parteneriat cu Institutul Clinic Fundeni, astfel că timp de 8 săptămâni, cadrele didactice ale UMF Carol Davila, care activează la Institutul Fundeni, vor transmite informații și sfaturi utile, pe înțelesul populației.
Cu această ocazie, rectorul UMF Carol Davila, academicianul Ioanel Sinescu, a declarat că „prin abordarea mai multor teme şi perspective din punct de vedere al prevenţiei şi informării corecte medicale, populaţia va reuşi să-şi creeze un sistem de autoprotecţie ce va reduce substanţial riscul expunerii la îmbolnăviri. Fie că discutăm despre discipline precum pediatrie, urologie, cardiologie, hematologie, oncologie, neurologie, nefrologie sau gastroenterologie, putem spune, că una dintre disciplinele medicale importante o reprezintă prevenţia”.
Noua ediție a campaniei este deschisă de asistentul universitar dr. Vlad Olaru, din cadrul Catedrei de Chirurgie Urologică Fundeni. Tema aleasă de acesta se referă la cancerul de prostată, care reprezintă o entitate distinctă între toate celelalte tipuri de neoplazii.
„Glanda prostatică este un organ de dimensiuni modeste situate în pelvisul profund al bărbatului, iar cancerul de prostată se clasează pe locul al 2-lea între cancerele diagnosticate la bărbat, însumând 1,1 milioane de noi cazuri diagnosticate anual la nivel mondial. Acest tip de neoplazie apare rar la pacienții tineri, de regulă mai puțin de 5% dintre pacienții sub 30 de ani fiind diagnosticați cu cancer de prostată. Lucrurile se schimbă dramatic odată cu avansarea în vârsta; astfel, observăm că peste vârsta de 79 de ani întâlnim o prevalență de peste 59%. În urma unei analize scurte, descoperim că, dacă toți bărbații ar trăi până la vârsta de 100 de ani, cel mai probabil că marea majoritate ar ajunge să dezvolte această forma de neoplazie. Ca marea majoritate a neoplaziilor, și acest tip de cancer poate fi capricios în ceea ce privește dezvoltarea sa astfel, unele forme pot evolua fulminant cu extensia rapidă locoregională și la distanță, iar altele pot rămâne oarecum latente, având în timp nevoie de tratament minimal sau chiar deloc. Deși pacienții pot prezenta variate forme de evoluție, totuși marea majoritate a specialiștilor au convenit că, atunci când este diagnosticată din timp, această neoplazie va avea și cele mai bune rezultate de tratament”, susține specialistul.
Acesta mai precizează că, în stadii incipiente, boala nu prezintă semne şi simptome ce l-ar putea îngrijora pe pacient. „Screeningul în cancerul de prostată este discutabil şi bazele nu sunt exact stabilite. De regulă, pacientul trebuie să discute cu medicul de familie dacă screeningul este o variată bună pentru acesta. Atunci când avem de a face cu un cancer de prostată în stadiul avansat, lucrurile stau complet diferit, iar pacientul poate prezenta semne şi simptome caracteristice cum ar fi simptomatologia de tract urinar inferior (aici incluzând dificultatea de a urina, jetul urinar slab, urinat frecvent), urinatul cu sânge, disconfort în regiunea abdominală inferioară, sânge în lichidul spermatic, disfuncţie erectilă, dureri osoase, scăderea în greutate”, se mai arată în comunicatul semnat de medicul urolog.
Până în momentul de față, nu se știe cu exactitate ce determină apariţia acestui tip de cancer, însă specialiştii spun că această neoplazie apare atunci când anumite celule de la nivelul glandei prostatice se modifică. „Această modificare apare în urma mutaţiilor ADN de la nivel celular, ce determină o multiplicare rapidă şi aberantă a acestor celule. Spre deosebire de celulele normale care, în mod obişnuit, mor după o perioadă de timp, celulele neoplazice continuă să trăiască şi să se multiplice. Această multiplicare aberantă reprezintă extinderea locală la nivelul glandei şi în unele cazuri în afara acesteia (regională). De asemenea unele celule se pot disemina de la nivelul glandei şi pot migra către alte parţi ale organismului (metastaze la distantă). După cum spuneam, deşi nimeni nu ştie cauza acestei neoplazii, în urma unor studii ştiințifice, cercetătorii au sesizat anumiţi factori de risc asociaţi cu acest tip de cancer”, mai precizează dr. Vlad Olaru.
Principalii factori ce măresc probabilitatea de a dezvolta cancer de prostată sunt reprezentaţi de vârstă, apartenența etnică, Istoria familială, fumatul și dieta.
„Pe măsură ce bărbaţii îmbătrânesc, riscul de a dezvolta cancer de prostată creşte existând o probabilitate mare ca modificările ce apar la nivel celular în glanda prostatică să apară după vârsta de 55 de ani. De asemenea, Una dintre cele mai susceptibile etnii în a dezvolta cancer de prostată este reprezentată de afro-americani, unul din şase bărbaţi dezvoltând afecțiunea. Aceştia au şi o incidenţă crescută a neoplaziei la vârste mai fragede de 55 de ani, cancerul de prostată fiind mai agresiv, dezvoltarea loco-regională şi la distanţă fiind mai rapidă, iar rata de mortalitate este mai ridicată.
Bărbaţii cu o istorie familială de cancer de prostată se confruntă cu un risc crescut de a dezvolta afecţiunea. Un astfel de bărbat are risc de 2 sau de 3 ori mai crescut de a dezvolta neoplazia, dacă tatăl sau fratele lui au avut acest tip de cancer. Riscul creşte exponenţial cu numărul de rude care au dezvoltat neoplazia.
Nenumărate studii demonstrează legătura directa dintre cancerul de prostată şi fumat, astfel încât fumătorii au un risc dublu fată de populaţia martor de a dezvolta neoplazia. Totuşi speranţa există pentru cei care renunță la fumat, riscul scăzând la nivelul unui nefumător la 10 ani de la abandonarea acestui viciu. Dieta şi stilul de viaţă pot influenţa riscul de a dezvolta cancer de prostată, iar studii multiple au demonstrat faptul că pacienţii obezi, atunci când sunt diagnosticaţi cu cancer de prostată, prezintă o forma de boală avansată ce se tratează cu mult mai multă dificultate” se mai arată în document.
Complicaţiile acestui tip de cancer ce apar în evoluția sa ori în urma tratamentului sunt reprezentate de:
Extinderea cancerului de prostată loco-regional şi la distanţă – cancerul de prostată se poate extinde regional la organele învecinate cum ar fi vezica urinară, iar celule neoplazice pot migra prin curentul sangvin sau limfatic către sistemul osos sau către alte regiuni ale corpului. Atunci când oasele sunt afectate apar dureri şi fracturi. Pacienţii în stadiul metastazic pot răspunde la tratamentul multimodal, dar în acestă situaţie tratamentele nu sunt curative.
Incontinenţa urinară – este urmarea directă a tratamentului aplicat în cancerul de prostată sau, în cazurile avansate, poate fi o urmare a cancerului în sine. Incontinenţa apare după tratamentele chirurgicale de extirpare a prostatei sau după tratamentele de radioterapie. Tratamentul incontinenţei urinare poate include medicaţie, intervenţii chirurgicale, cum ar fi sfincterul urinar artificial sau aplicarea diferitelor tipuri de catetere urinare.
Disfuncţia erectilă – ca şi incontinenţa urinară, apare ca urmare a cancerului în sine sau în urma tratamentelor aplicate în acest tip de cancer (tratament chirurgical, radioterapie, tratament hormonal). Opţiuni terapeutice pentru disfuncţia erectilă sunt reprezentate de: medicaţie, pompe cu vacuum, proteze peniene.
„Prevenţia se face printr-un stil de viață echilibrat. Dieta joacă un rol important pentru menţinerea unei greutăţi normale, evitarea alimentelor cu conţinut crescut în grăsimi saturate, carne roșie, preferarea alimentaţiei bazate pe fructe şi legume proaspete, evitarea suplimentelor alimentare, a conservanţilor, a mâncărurilor de tip fast-food. Exercițiul fizic constant joacă un rol important şi ajută la păstrarea unei greutăţi normale, precum şi a dispoziţiei bune. A fost demonstrat că bărbaţii care nu fac mișcare au o valoare a antigenului specific prostatic (PSA) mai crescută în comparaţie cu cei care fac exerciţii fizice zilnice, aceştia din urmă având un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de prostată”, a mai explicat medicul.