Vești bune, dar numai pe jumătate, pentru sănătatea românilor care studiază în străinătate
O inițiativă legislativă care ar urma să elimine „discriminarea” tinerilor români aflați la studii în străinătate, care nu beneficiază de asigurare medicală gratuită atunci când vin în țară, îi vizează doar pe cei care studiază în Europa.
Studenții și doctoranzii români înmatriculați în instituții de învățământ superior din Europa ar urma să beneficieze de servicii de sănătate gratuit, atunci când vin în țară, potrivit unui proiect de lege inițiat și depus în Parlament de senatorii Nicoleta Pauliuc și Adrian Hatos.
Noul act normativ, care urmează a fi supus dezbaterii şi aprobării în Parlamentul României, urmărește să „lămurească o interpretare nefirească” a legii actuale, care face ca studenții și doctoranzii români aflați la studii în străinătate să nu beneficieze de „aceleaşi drepturi, conform legii, cu studenţii români care studiază” în România, atunci când vin în țară, după cum, corect, susțin inițiatorii proiectului.
Din păcate, noul text de lege pare făcut „pe picior” și nu rezolvă problema decât parțial, iar dacă în dezbaterile din comisii nu se vor corecta omisiunile și nu vor incluși toți tinerii aflați la studii în străinătate, „discriminarea” va continua să-i afecteze pe tinerii care studiază în țări pe alte continente. O altă lacună, dacă tot se dorește „clarificarea” categoriilor de tineri care vor putea beneficia de asigurarea de sănătate gratuit, este lipsa din text a masteranzilor, care pot fi asimilați studenților sau nu, în funcție de cum va interpreta CNAS textul de lege.
Propunerea legislativă ar urma să modifice art. 224 alin. (1) lit.a) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care prevede categoriile de persoane care beneficiază de asigurare medicală fără plata contribuției, întrucât în alegea actuală nu este precizat niciun element de teritorialitate. Astfel, noul text de lege ar urma să prevadă că beneficiază de asigurare de sănătate gratuită „copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii, studenţii și studenţii–doctoranzi înmatriculați într-o instituție de învățământ superior acreditată din Uniunea Europeană/Spațiul Economic European/Confederația Elvețiană/Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, studenții-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti”.
Inițiatorii proiectului de act normativ susțin că „au fost cazuri multiple în care tinerii studenţi români din străinătate veniţi acasă nu au beneficiat de servicii medicale decontate, din cauza unei interpretări a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cum că aceştia nu pot fi asimilaţi celor care învaţă pe teritoriul României. (…) Au existat mai multe speţe în care studenţii nedreptăţiţi au acţionat în instanţă statul român. Toate deciziile de până acum au fost unanime în sensul acordării acestor drepturi şi, totuşi, acest cadru de intepretare discriminator, folosindu-se în mod incorect principiul teritorialităţii, deşi discutăm de cetăţeni români, este în continuare folosit de CNAS invocându-se neclaritatea din legea actuală (95/2006) care reglementează reforma în Sănătate”, astfel că este necesară „clarificarea” statutului de beneficiar – student, cetățean român, „pentru a elimina orice interpretare eronată și discriminatorie” și pentru „a evita supra-aglomerarea instanțelor de judecată din România cu dosare în interpretarea prevederilor legale”, propunerea legislativă având și un „impact bugetar pozitiv” prin faptul că activitățile instanțelor de judecată nu vor mai fi grevate de multiple dosare în interpretarea Legii nr.95/2006.
