Ziua Mondială a Inimii: Medicii cardiologi atrag atenția că stilul de viață nesănătos crește riscul cardiovascular

 Ziua Mondială a Inimii este celebrată în fiecare an pe 29 septembrie. Societatea de Cardiologie din România atrage atenția că stilul de viață nesănătos crește riscul de hipertensiune, care afectează jumătate dintre românii de peste 45 de ani, dar și tot mai mulți tineri.

 

Ministerul Sănătății (MS) a inițiat, împreună cu experți recunoscuți din cadrul societăților profesionale de cardiologie, de neurologie, de neurochirurgie, de medicină fizică şi recuperare medicală, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare prin care își propune creșterea impactului luptei medicilor împotriva acestor boli și mărirea accesului pacienților la servicii de sănătate înalt calificate.

De Ziua Mondială a Inimii, marcată anual, la nivel global, pe 29 septembrie, MS transmite că această strategie va fi aplicată, începând de anul viitor, având ca obiectiv principal reducerea mortalității evitabile prin bolile cardiovasculare și cerebrovasculare până în 2030 în România. Strategia urmărește evaluarea răspândirii și impactul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare în rândul populației României și dezvoltarea programelor de prevenție, precum și dezvoltarea resurselor umane specializate în domeniul neurologiei intervenționale și extinderea rețelei naționale de centre de intervenție imediată în caz de accident vascular cerebral.

 

Pentru a marca Ziua Mondială a Inimii, în București, clădirile Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Bibliotecii central Universitare și ale spitalelor Universitar, Colentina, C.C. Iliescu și Colțea vor fi iluminate în roșu, în această seară.

Pentru a creşte gradul de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce favorizează apariţia bolilor cardiovasculare, medicii cardiologi atrag atenția că Hipertensiunea arterială (HTA) este principalul contribuitor (62%) la mortalitatea prin boli cardiovasculare din România, responsabile de cele mai multe decese din țara noastră (57%) și se implică în promovarea măsurării corecte a tensiunii arteriale, cea mai simplă și eficientă intervenție pentru sănătate..

Prof. univ. dr. Elisabeta Bădilă, vicepreședinte Societatea Română de Cardiologie, atrage atenția că peste 20% dintre români nu știu că au valori tensionale crescute și nu se tratează, putând ajunge la complicații ale acesteia. Doar o parte din pacienții hipertensivi urmează tratament (aproximativ 70-75%), iar la mulți dintre ei tratamentul își atinge ținta și valorile tensiunii sunt în limitele dorite. „Mai mult de 85% din decesele de cauză de cardiovasculară se datorează accidentele vasculare și infarctului miocardic, iar în spatele acestor două boli stă, de cele mai multe ori, hipertensiunea arterială”, atrage atenția prof. dr. Elisabeta Bădilă.

 

Campania Societății de Cardiologie din România „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”, demarată în 2019, subliniază faptul că reducerea valorilor tensiunii arteriale salvează vieți, în contextul în care hipertensiunea arterială, supranumită „ucigașul tăcut”, se instalează de cele mai multe ori fără simptome, evoluează în tăcere și duce la urmări invalidante sau chiar fatale: insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, insuficiența renală, pierderi de memorie (demență), pierderea vederii datorită îngustării, blocării sau sângerării vaselor mici din retină, etc.

 ,,În ultimii ani, numărul pacienților nou diagnosticați cu hipertensiune arterială a crescut în România, ca peste tot. Un motiv este creșterea reală a prevalenței hipertensiunii arteriale. Pentru că, vrem sau nu vrem să recunoaștem, avem un stil de viață care este în mare parte ne-sănătos și acest lucru antrenează dezvoltarea hipertensiunii arteriale și a altor probleme metabolice”, a declarat șef lucr. dr. Ana-Maria Vintilă, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă, Spitalul Colțea.

 

Jumătate din populația României cu vârste între 45 și 54 de ani suferă de hipertensiune arterială. Un român din șapte cu vârsta între 18 și 24 de ani și unul din cinci cu vârsta între 25 și 34 de ani au hipertensiune arterială. ,,În ultimii ani, numărul pacienților nou diagnosticați cu hipertensiune arterială a crescut în România. Un motiv este creșterea reală a prevalenței hipertensiunii arteriale. Pentru că, vrem sau nu vrem să recunoaștem, avem un stil de viață care este în mare parte nesănătos și acest lucru antrenează dezvoltarea hipertensiunii arteriale și a altor probleme metabolice”, a mai spus  dr. Ana-Maria Vintilă.

A crescut procentul persoanelor nou diagnosticate cu HTA și pentru că ,,suntem mai atenți cu această afecțiune, monitorizăm tensiunea mai frecvent, o măsurăm atât noi ca medici, sistematic, cât și pacienții au început să fie interesați de acest aspect și își achiziționează tensiometre, își măsoară acasă, la domiciliu tensiunea arterială”, a explicat medicul cardiolog. În opinia sa, a crescut diagnosticarea hipertensiunii arteriale și prin creșterea conștientizării, ceea ce este un lucru bun.

 

,,Dacă nu-ți cunoști inamicul, nicio șansă să-l învingi. Dacă îl cunoști, sunt multe șanse, dacă te pregătești cum trebuie pentru această bătălie”, subliniază dr. Ana-Maria Vintilă, care a arătat că există tipologii foarte variate de pacienți cu HTA. ,,Sunt pacienți care își neagă complet această afecțiune. Când află că sunt hipertensivi, se gândesc că trebuie să fie o eroare și încearcă să găsească tot felul de justificări”, atrage atenția medicul cardiolog, care subliniază că acești pacienți cred că HTA a fost un incident și că nu sufereau de această boală.

Medicul a mai precizat că evenimentele stresante au impact asupra tensiunii arteriale și nu fac decât să scoată în evidență, să aducă la valori mai mari o hipertensiune deja existentă, în multe cazuri.

Există însă și pacienți care își acceptă boala de la început și sunt chiar ,,bucuroși când primesc diagnosticul. Bucuroși, în sensul că au găsit, în fine, o explicație pentru simptomele lor”, a mai spus dr. Ana-Maria Vintilă. Este vorba despre pacienții cu dureri mari de cap, oboseală accentuată și care se gândeau la boli foarte severe și care respiră ușurați când află că au HTA și sunt dispuși să-și trateze corect boala. Alți pacienți cred că ,,sunt prea tineri pentru a avea hipertensiunea arterială”, dar „percepția că HTA este o boală a vârstnicului este incorectă”, a explicat medicul.

 

Reducerea valorilor tensiunii arteriale salvează vieți

 

Hipertensiunea arterială (HTA), supranumită „ucigașul tăcut”, se instalează de multe ori fără simptome, evoluează în tăcere și are consecințe invalidante sau chiar fatale: insuficiența cardiacă, accident vascular cerebral, infarct de miocard, insuficiența renală, pierderi de memorie (demență), pierderea vederii datorită îngustării, blocării sau sângerării vaselor mici din retină, etc. și este unul dintre principalii factori care cauzează mortalitatea de cauză cardiovasculară, la nivel global.

Un gest simplu cum este măsurarea corectă a tensiunii arteriale se poate constitui în cea mai simplă și eficientă intervenție pentru sănătate: „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”, este mesajul transmis de medicii cardiologi, Ziua Mondială a Inimii, din 2019 încoace.

 

Ce este tensiunea arterială?

 

Tensiunea arterială (TA) reprezintă presiunea exercitată de coloana de sânge asupra pereților vasculari în timpul contracției și relaxării inimii.

Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii sângelui.

Tensiunea sistolică este presiunea exercitată asupra pereților arteriali când inima se contractă (în sistolă) – cu valori normale între 120-129 mmHg și valori optime <120 mmHg.

Tensiunea diastolică este presiunea exercitată asupra pereților arteriali când inima se relaxează între două contracții (în diastolă) – cu valori normale între 80-84 mmHg 3 și optime < 80 mmHg.

 

Clasificarea și măsurarea tensiunii arteriale

 

HTA este definită de creșterea TA sistolice ≥ 140 mmHg și/sau a TA diastolice ≥ 90 mmHg la măsurători repetate la cabinet.

Valorile TA sistolice între 130-139 și ale TA diastolice între 85-89 mmHg definesc TA normal înaltă, situație în care riscul de a deveni hipertensiv crește.

Tensiunea arterială se măsoară corect stând în șezut, la oricare din brațe (ideal la ambele, pe rând), cu brațul relaxat. Trebuie să vă asigurați că sunteți relaxat în momentul măsurătorii și că au trecut minim 15 minute de la ultima țigară fumată sau de la un efort fizic mai intens. Rezultatul, cele două numere obținute, tensiunea arterială sistolică și diastolică, nu trebuie să depășească valorile de 130 și 85 de milimetri coloană de mercur.

 

10 reguli pentru măsurarea corectă a hipertensiunii arteriale

 

1. Odihniţi-vă 5 minute înainte de a vă măsura tensiunea;

2. Nu consumaţi nicotină sau cafea timp cu o oră înainte de măsurare;

3. Nu măsuraţi tensiunea când simţiţi nevoia de a urina. Vezica plină poate duce la creşterea tensiunii cu aprox. 10 mmHg;

4. Măsuraţi tensiunea pe încheietura mâinii neacoperită, în poziţie aşezată, cu spatele drept;

5. La folosirea unui tensiometru pentru încheietura mâinii ţineţi manşeta în timpul măsurătorii la nivelul inimii. La un tensiometru pentru braţ, manşeta se poziţionează automat pe braţ la înălţimea corectă;

6. Nu vorbiţi şi nu vă mişcaţi în timpul măsurării. Vorbitul creşte valorile măsurate cu aprox. 6 – 7 mmHg;

7. Aşteptaţi cel puţin un minut între două măsurători pentru ca presiunea din vase să revină la starea iniţială, permiţând repetarea măsurării;

8. Notaţi valorile măsurate în carnetul personal de monitorizare a tensiunii arteriale: împreună cu aceste valori, scrieţi în carnet de fiecare dată şi medicamentele administrate, indicând data şi ora;

9. Măsuraţi-vă cu regularitate tensiunea arterială. Chiar dacă valorile s-au îmbunătăţit, acestea trebuie controlate în continuare;

10. Măsuraţi tensiunea arterială la aproximativ aceeaşi oră.

 

Cum ținem tensiunea arterială sub control?

 

Stilul de viață are o importanță deosebită în prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale: obezitatea, sedentarismul, excesul de sare, alimentația bogată în alimente procesate și cu un conținut ridicat de grăsimi, alcoolul și tutunul sunt printre principalele cauze ale unei tensiuni arteriale crescute.

Oricine își poate îmbunătăți tensiunea arterială, prin:

• Menţinerea sau aducerea greutăţii la un nivel optim, controlul aportului caloric

• Reducerea grăsimilor monosaturate din alimentație;

• Reducerea conținutului de sare în dietă;

• Antrenament fizic regulat;

• Scăderea consumului de alcool;

• Eliminarea fumatului.

*Campania de informare „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! Pentru că așa spun eu!” este derulată de Societatea Română de Cardiologie, cu sprijinul Servier Pharma; www.PentruCăAșaSpunEu.ro