Ziua Mondială de combatere a Malariei. Este România protejată de riscul malariei?

În fiecare an, la data de 25 aprilie, este marcată Ziua Mondială de combatere a Malariei, pentru a evidenţia progresele realizate în prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a accelera lupta împotriva acestei boli, la nivel global.

 

Ziua Mondială de combatere a Malariei – World Malaria Day, adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2007, este marcată la 25 aprilie, iar combaterea acestei boli infecțioase rămâne o prioritate pentru OMS, în contextul în care încă există ţări care se confruntă pe scară largă cu malarie.

Ziua Mondială a Malariei 2023 este marcată sub tema „Este timpul să oferim zero malarie: investiți, inovați, implementați”, în cadrul căreia OMS transite că se concentrează pe cel de-al treilea „i” –implementare – și în special pe importanța critică de a ajunge la populațiile marginalizate cu instrumentele și strategiile care sunt disponibile la ora actuală. În cadrul acestei teme, OMS îndeamnă la implementarea mai eficientă a instrumentelor și strategiilor disponibile pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea malariei, în special în rândul populațiilor marginalizate.

Potrivit OMS, în martie 2023 s-a înregistrat cea mai gravă epidemie de malarie din ultimul deceniu, după trecerea ciclonului tropical Freddy, înregistrându-se aproximativ 21.000 de cazuri de infecție şi 95 de decese.

 

Apel la intervenție 

 

Cu ocazia Zilei Mondiale a Malariei, OMS a lansat un apel la creșterea implementării noilor posibilități de intervenție existente, pentru a salva vieți de malarie. „Avem instrumentele pentru a reduce malaria, un pachet de intervenții care include controlul vectorilor, medicamente preventive, testare și tratament”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, citat într-un comunicat al organizației.

„Acestora li se alătură un vaccin împotriva malariei sigur și eficient, care ar putea salva viețile a zeci de mii de copii în fiecare an. Cu investiții susținute și eforturi extinse pentru a ajunge la cei mai expuși riscului, eliminarea malariei în multe țări este la îndemână”, a subliniat acesta.

Aproape 1,5 milioane de copii care prezintă risc ridicat de îmbolnăvire și deces din cauza malariei în Ghana, Kenya și Malawi au primit prima doză din primul vaccin împotriva malariei, RTS,S/AS01 (RTS,S), în cadrul unui program pilot coordonat de OMS, se arată în comunicat.

 

Motive de îngrijorare pe termen lung 

 

La sfârşitul lunii noiembrie 2022, Fondul mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei a avertizat că schimbările climatice vor favoriza propagarea bolilor infecţioase. În 2022, Fondul a asistat la „escaladarea impactului” schimbărilor climatice asupra sănătăţii, a afirmat directorul său executiv, Peter Sand, citat de AFP. În timp ce reapariţia focarelor de malarie a fost determinată până în prezent de frecvenţa tot mai mare şi de devastările cauzate de furtunile tropicale, „odată cu inundaţiile din Pakistan, acestea au căpătat o cu totul altă amploare”, a mai spus el.

Potrivit celui mai recent raport mondial asupra malariei, publicat în decembrie 2022, au existat aproximativ 247 de milioane de cazuri noi de malarie în 2021. Regiunea Africană a OMS continuă să suporte cea mai grea povară a bolii – reprezentând aproximativ 95% din toate cazurile de malaria (234 milioane) și 96% din toate decesele (593 000) în 2021. Aproape 80% dintre decesele cauzate de malarie în Regiunea Africană au avut loc în rândul copiilor sub vârsta de cinci ani.

 

Noi strategii și instrumente

 

Majoritatea țărilor lumii au făcut progrese în extinderea accesului la serviciile de prevenire și combatere a malariei pentru populațiile la risc, dar încă există multe persoane care nu au acces la servicii care pot preveni, detecta și trata boala, în special în Africa subsahariană, unde pandemia COVID-19, crizele umanitare convergente, finanțarea restricționată, sistemele de supraveghere slabe și scăderea eficacității instrumentelor de bază de combatere a malariei au accentuat acest risc.

Pentru abordarea eficientă a acestor amenințări și a sprijini țările în implementarea unor programe anti-malaria, OMS a publicat recent: o  strategie  pentru a limita rezistența la medicamentele antimalarice în Africa; o  nouă inițiativă  pentru a opri răspândirea  Anopheles stephensi  în mediile urbane; un  nou cadru pentru a ghida liderii locali în controlul malariei urbane; un  nou set de instrumente  care să ajute țările să-și evalueze sistemele de supraveghere a malariei și să identifice domeniile de investiții.

OMS a sporit, de asemenea, transparența, flexibilitatea și accesul la recomandările sale privind malaria. Ghidurile consolidate ale OMS pentru malaria sunt acum disponibile prin intermediul a două platforme digitale: MAGICapp și aplicația „Malaria Toolkit”. 

 

Perspective și intervenții

 

Vaccinurile constituie o soluţie, deși insuficientă, pentru stoparea şi, în cele din urmă, eradicarea malariei la nivel global. Vaccinarea, împreună cu alte măsuri de protecţie, ar putea salva zeci, chiar sute de mii de vieţi pe an, susţine OMS, care pledează pentru investiții continue în dezvoltarea și implementarea de noi vaccinuri împotriva malariei și instrumente de ultimă generație care vor fi esențiale pentru atingerea țintelor globale pentru malaria pentru 2030.

Primul program pilot de vaccinare împotriva malariei a debutat în luna aprilie 2019, iar 1,5 milioane de copii din Ghana, Kenya și Malawi au primit prima doză din acest vaccin, în cadrul unui program pilot coordonat de OMS, dar nevoia este mai mare decât oferta, așa că aprobarea unui al doilea vaccin ar putea contribui la reducerea bolilor copiilor și a deceselor cauzate de malarie, începând cu 2024. 

Potrivit OMS, în spațiul de control vectorial, 28 de produse noi sunt în curs de cercetare și dezvoltare (plase de tânțari, momeli, repelenți etc.), iar oamenii de știință acordă prioritate dezvoltării unor tratamente antimalrice de ultimă generație, non-ACT, pentru a reduce riscul de rezistență la medicamente, din ultima perioadă. 

 

Cât de protejați sunt românii de riscul malariei?

 

OMS avertizează populațiile din toate țările că riscul malariei se menține atâta timp cât boala continuă să fac ravagii în anumite regiuni ale lumii.

Medicii infecționiști din România atrag la rândul lor atenția că, deși în țara noastră a fost eliminat încă din anii ’60 pericolul malariei autohtone, în contextul actual, românii nu trebuie să privească detașat acest risc, mai ales dacă ajung în zonele de risc din Africa, Asia, America Centrală sau de Sud unde, pe lângă plăcerea de a călători în locuri exotice există și riscul de îmbolbnăvire cu boli tropicale – malaria este o boală tropicală.Tocmai de aceea, românii care vor să meargă în astfel de zone sunt sfătuiți să consulte în prealabil un specialist, iar dacă este nevoie să facă și profilaxie, pentru a preveni îmbolnăvirea și pentru a avea o călătorie lipsită de riscuri pentru sănătate.

România a fost o țară endemică pentru malarie – „frigurile de baltă” (cum era denumită în limbaj popular malaria) având transmitere „locală” până în anii ’60, iar ca urmare a unor campanii coerente și susținute de eradicare a vectorului – țânțarul Anopheles -, în România, malaria a fost eliminată și de atunci nu mai există decât cazuri „de import” –  oameni care se îmbolnăvesc de malarie călătorind în Africa, Asia, America Centrală sau de Sud, de unde se întorc bolnavi.

 

Unde se pot trata românii infectați cu malarie? 

 

Malaria este o boală infecțioasă care, netratată, se poate acutiza și chiar poate duce la deces în doar 24 de ore. De aceea, românii care călătoresc în zonele de risc și la întoarcere prezintă febră, frisoane, vărsături, dureri de cap, dureri musculare, slabiciune, tuse, diaree, dureri abdominale, indicat ar fi să se prezinte imediat la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București, cu experiență în specificul acestei boli încă din anii ’60-’70, sau să se adrezeze celui mai apropiat spital de boli contagioase și să informeze medicul, din proprie inițiativă, dacă a călătorit într-o țară cu risc (chiar și în urmă cu una-două săptămâni), pentru că în acest astfel diagnosticul și tratamentul se vor stabili mai ușor și mai eficient.

Potrivit specialiștilor, nu există niciun motiv pentru care anumiți pacienți s-ar putea considera mai puțini expuși la riscurile malariei. Diferența este dată de utilizarea chimioprofilaxiei care, dacă este utilizată corect, protejează în proporție de peste 95%. Vaccinul, care este recomandat doar copiilor din zone endemice, din țările cu risc mare de malarie, se pare că are o eficiență de aproximativ 50%, așa că deși ferește acești micuți de formele grave și decesul la vârste fragede, nu este suficient.

Există însă și pacienți care au copilărit în zonele endemice, la care există o anumită imunitate, dar care după ce petrec un timp într-o țară în care boala a fost eradicată își pierd imunitatea și pot face forme grave de boală la întoacerea în țara de origine, dacă nu au beneficit de profilaxie înainte de revenirea în zonele cu risc.

 

Cum prevenim malaria? 

 

Organizațiile internaționale de sănătate avertizează că modificările climatice globale determină propagarea și reapariția unor vectori capabili să transmită din nou malaria, combinat cu numărul mare de oameni care călătoresc și pot veni simultan bolnavi, așa că riscul de reemergență a acestei boli devine din ce în ce mai mare și în zone unde a fost anterior eliminată boala, cum este și România. Desigur, există un vacci anti-malarie, dar așa cum a arătat OMS, acesta este insuficient chiar și pentru țările cu risc crescut, așa că cel mai bun mijoc de protecție rămâne prevenția individuală și supravegherea din punct de vedere epidemiologic a vectorilor, care revine autorităților.

Se recomandă evitarea înțepăturilor de țânțari prin mijloacele de protecție cunoscute, consilierea profilactică pre-expunere și profilaxia antimalarică – administrarea unor comprimate în anumite scheme terapeutice de prevenire în funcție de persoana care călătorește, durata expunerii în zona de risc, condițiile în care călătorește – sezon ploios, uscat, de cât de mare este riscul în zona respectivă sau rezistența la tratamentele antimalarice.

Malaria se răspândește la oameni mai ales prin mușcăturile unor țânțari Anopheles infectați, dar și prin transfuzia de sânge și acele contaminate. Primele simptome pot fi ușoare, similare cu multe boli febrile, dar lăsată netratată, malaria poate evolua spre boală severă și deces în doar 24 de ore.