Ziua Mondială de luptă împotriva Bolii Parkinson. 72.000 de români suferă de această maladie
În fiecare an, pe 11 aprilie, Ziua internaţională a pacientului cu boala Parkinson este marcată la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei boli.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă din lume după boala Alzheimer și afectează aproape 9 milioane de persoane la nivel global, potrivit Organizației Monsiale a Sănătății (OMS). Boala debutează în general la peste 60 de ani, dar în „stadiu incipient”, îi poate afecta şi pe cei mai tineri. Bărbaţii au o probabilitate de 1,5 ori mai mare decât femeile de a face Parkinson, potrivit studiilor cunoscute.
Pentru a conștientiza populația lumii despre boala Parkinson și a evidenţia impactul pe care îl are asupra celui afectat, a familiei acestuia şi a societăţii, în fiecare an, la data de 11 aprilie, este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva Bolii Parkinson, aleasă în onoarea medicului englez James Parkinson, care s-a născut în această zi, în anul 1755, și care în 1917 a descris pentru prima dată boala, prin publicarea unui „Eseu despre paralizia agitată” (An Essay on the Shaking Palsy).
Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg, dedicată acestei boli.
La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susţinută de Asociaţia Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson’s Disease Association – EPDA), înfiinţată în 1992, la Bruxelles, din care fac parte 45 de organizaţii, din peste 20 de ţări, și promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană la nivel fizic, psihic, emoţional, dar şi social şi economic.
În România, aproximativ 72.000 de pacienți sunt diagnosticați cu această maladie care, se pare, derivă dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu care duc la moartea celulelor nervoase producătoare de dopamină, neurotransmiţător cu rol fundamental în controlul motricităţii, de către creier. Medicii neurologi consideră însă că există un număr mult mai mare de pacienţi care suferă de această maladie, dar mulți nu au fost încă diagnosticaţi.
Primele simptomele ale Bolii Parkinson apar cu mult înaintea simptomelor motorii și se dezvoltă treptat și subtil. Zona afectată fiind cea care joacă un rol important în controlul mişcărilor, există 4 semne principale ale bolii.
„Aceste 4 simptome, prescurtate T.R.A.P: tremor, rigiditate musculară, amplitudine redusă a mișcărilor, postură instabilă, sunt cele mai frecvente manifestări motorii ale bolii Parkinson. Este important de reținut că tabloul clinic al afecțiunii este mult mai vast și presupune, pe lângă simptomele asociate mișcării și mobilității corpului, și o serie de simptome non-motorii, precum: modificări cognitive, dificultăți în vorbire, tulburări de dispoziție”, a precizat Prof. Univ. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, medic neurolog, fost președinte al Societății de Neurologie din România și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul conferinţei-dezbatere „4 semne ale Bolii Parkinson: T.R.A.P / Consultă un NEUROLOG!”, organizată pe 4 aprilie, de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) din Bucureşti şi Societatea Română de Neurologie (SRN).
Există însă și manifestări care apar cu ani buni înainte de simptomele motorii, precum pierderea mirosului (hiposmia), care afectează între 70-90% dintre pacienți, sau insomnia asociată cu tulburări comportamentale de somn REM.
Deşi dificultăţile de mişcare şi instabilitatea posturală sunt cele mai evidente şi uşor de recunoscut, există și alte simptome care însoţesc Boala Parkinson. În aprilie 2022, un grup de experţi spanioli a atras atenţia că depresia, anxietatea sau apatia afectează aproximativ 40% dintre persoanele cu Parkinson.
„Având în vedere complexitatea simptomatologiei și faptul că o parte din manifestările clinice întâlnite la persoanele cu Parkinson pot fi asociate și cu alte boli, prezența simptomelor descrise nu înseamnă automat prezența bolii Parkinson. De aceea, este recomandat ca, în cazul în care sunt observate simptomele prezentate, să ne adresăm cât mai repede unui medic neurolog, care poate oferi o evaluare complexă în vederea stabilirii diagnosticului”, a explicat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.
În cadrul conferinţei-dezbatere s-a subliniat că deşi Parkinson este o boală incurabilă, intervenţiile medicilor asupra controlului simptomelor ajută la limitarea impactului asupra calităţii vieţii persoanelor cu Boala Parkinson.
„Încă de la începutul tulburării de mişcare, de la primele semne şi simptome, în boala Parkinson apare o alterare a calităţii vieţii care poate fi ameliorată cu un diagnostic şi un tratament corect, eficient de la bun început. Problemele se pot rezolva cu succes dacă pacientul este diagnosticat şi tratat de colegii neurologi în mod corect, de la bun început. Este extrem de important ca oamenii, în primul rând prin educare medicală, să cunoască aceste semne… şi să se adreseze medicului de familie, sau medicului neurolog, pentru elucidarea cauzelor, stabilirea diagnosticului şi a celor mai bune căi de tratament ale acestei situaţii”, a afirmat medicul neurolog.
Prorectorul UMFCD anunțat, totodată, că, în luna mai, debutează în România o amplă colectare de date genetice de la pacienții cu boala Parkinson. Inițiativa este parte a unui amplu proiect internațional care vizează adunarea de astfel de date de la 200.000 de persoane din lume, inițiativa fiind prima de acest fel desfășurată în țara noastră. „Proiectul, intitulat GP2, va avea un impact fundamental în înțelegerea mecanismelor fiziopatologice implicate în această afecțiune și a condiționării genelor umane în relație cu boala Parkinson. Este un proiect extrem de important și ambițios, coordonat cumva de NIH SUA, cu participare britanică foarte importantă. Este important pentru noi, ca neurologi, să cunoaștem acest background genetic, să știm câți dintre pacienții noștri au o componentă genetică printre cauzele bolii și câți nu. Din mai vom începe să colectăm aceste date tocmai de la pacienții în stadii avansate, pentru că ei dezvoltă anumite complicații, care pun probleme de terapie mai mari”, a spus fostul președinte al Societății de Neurologie din România, în cadrul conferinței-dezbatare.
Boala Parkinson este dificil de tratat, fiind greu de identificat în stadii incipiente, dar şi pentru că nu se știu cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici. Se cunoaşte însă este că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienţi având antecedente familiale. Între factorii de risc identificați s-ar afla expunerea la anumite pesticide, solvenţi sau metale grele, dar și traumatismele cranio-cerebrale repetate.
Rezultatele unui studiu clinic realizat de Spitalul Universitar din Toulouse, Franţa, efectuat pe 156 de persoane cu vârste între 40 şi 75 de ani, aflate în stadii incipiente ale bolii, confirmă că boala poate fi ținută sub control, prin tratament. În cadrul studiului, finanțat parțial de de Ministerul francez al Sănătăţii și dat publicității în aprilie 2024, jumătate dintre subiecți au primit placebo, iar cealaltă jumătate, tratament cu Lixisenatidă. Voluntarii au fost apoi monitorizaţi și li s-a evaluat periodic, mersul şi mişcările mâinilor. După un an, grupul placebo prezenta o înrăutăţire cu 3 puncte a scorului simptomelor motorii, iar cei din grupul tratat aveau mișcările motorii neschimbate.
Cercetătorii de la Centrul de cercetare al Science Foundation Ireland (CURAM) au identificat însă, pentru prima dată, ținte critice în semnătura moleculară a Bolii Parkinson în diferite stadii de evoluție a bolii. Descifrarea moleculelor legate de boală, numite glicani, a fost o provocare prin complexitate și lipsa de instrumente analitice. Rezultate cercetării, publicate în revista PNAS Nexus, oferă o caracterizare completă a glicanilor asociați cu conexiunile din creier afectate de Parkinson.
Glicanii (zaharuri) se găsesc pe suprafața celulelor și sunt fundamentali pentru asigurarea fluxului corect de informații între celule. Glicanii participă la comunicarea de la celulă la celulă prin atașarea la alte molecule, cum ar fi grăsimile (lipidele) și proteinele. Aceste descoperiri pot avansa potențial dezvoltarea de dispozitive terapeutice axate pe glicani pentru tratarea și diagnosticarea bolii Parkinson.
Studiul s-a axat în mod specific pe boala Parkinson, dar există și alte afecțiuni neurodegenerative pentru care mediul glicanic rămâne neexplorat, iar această cercetare ar putea pune bazele unor studii viitoare despre alte boli. „Cercetare reprezintă un pas semnificativ către înțelegerea, în profunzime, a ceea ce se întâmplă în această afecțiune cu efecte devastatoare și către explorarea altor căi terapeutice care ar putea viza modificări neexplorate anterior”, a declarat Ana Lúcia Rebelo, autorul principal al studiului. Potrivit acesteia, tehnologiile emergente aflate în prezent în curs de dezvoltare vor avea un rol esențial în extinderea caracterizării preliminare a „glicomului” – totalitatea lanțurilor de zahăr dintr-o celulă sau dintr-un organism – inițiată în această cercetare, culminând cu alte descoperiri în viitor.
La studiu au participat cercetători de la CÚRAM – Centrul de Cercetare SFI pentru Dispozitive Medicale cu sediul la Universitatea din Galway, împreună cu colaboratori de la Universitatea Medicală din Carolina de Sud și de la Universitatea de Tehnologie din Viena,
