Ziua Mondială pentru combaterea bolii Alzheimer
Sub sloganul „Cunoaşteţi demenţa, cunoaşteţi boala Alzheimer”, Federaţia internaţională a asociaţiilor de Alzheimer şi demenţă continuă și anul acesta campania de informare privind diagnosticul și pune accent pe sprijinul post-diagnostic.
La fiecare 4 secunde, undeva în lume, un pacient este diagnosticat cu Boala Alzheimer (BA). Peste 47 de milioane de oameni sunt afectați la nivel global de aceasă boală. În ultimii 10 ani, incidența bolii Alzheimer a crescut cu 87%. În următorii 10 ani se estimează că 10 la sută din populația de peste 65 de ani va face o formă de demență și 50% din cei de peste 85 ani vor face BA.
La data de 21 septembrie, în fiecare an, este marcată Ziua Mondială pentru combaterea bolii Alzheimer. Lansat de către Federaţia internaţională pentru Alzheimer – Alzheimer’s Disease International (ADI), în 1994, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), evenimentul este motivat de necesitatea de a face cunoscută această boală, pentru a opri stigmatizarea persoanelor afectate de ea. Impactul bolii Alzheimer asupra lumii este, în prezent, în creştere, iar stigmatizarea şi dezinformarea care înconjoară această afecţiune rămâne o problemă care necesită acţiuni ample, la nivel internaţional, se subliniază pe www.worldalzmonth.org.
Federaţia internaţională a asociaţiilor de Alzheimer şi demenţă transmite, pe parcursul lunii septembrie, un apel la organizaţii, asociaţii și grupuri constituite pentru a lupta cu această boală, de a organiza acţiuni specifice, pornind de la nivel individual, în ce priveşte implicarea.
În 2022, ADI continuă campania de anul trecut „Cunoaşteţi demenţa, cunoaşteţi boala Alzheimer”, care s-a concentrat pe informarea pentru primirea unui diagnostic, și pune un accent deosebit pe sprijinul post-diagnostic, ca urmare a evoluţiilor cercetărilor recente şi a potenţialelor descoperiri în domeniu.
Cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea Bolii Alzheimer, anual este lansat raportul mondial Alzheimer. Sub denumrea de „Viaţa după diagnostic: navigarea prin tratament, îngrijire şi sprijin”, raportul susţine, în 2022, acţiunile demarate, oferind o perspectivă globală asupra modelelor de îngrijire după primirea unui diagnostic şi a celor mai bune practici, studii de caz, comentarii şi perspective atât pentru persoanele care trăiesc cu demenţă cât şi pentru îngrijitorii acestora, continuând şi lupta împotriva barierelor existente. Organizaţii şi persoane de pretutindeni se pot implica în a sprijini tema campaniei discutând despre demenţă cu familia, prietenii şi colegii. Campania poate fi urmărită şi pe reţelele de socializare.
Alzheimer’s Disease International, fondată în 1984, cuprinde în prezent 105 asociaţii axate pe bolile de demenţă şi Alzheimer. Are statut consultativ din 2012 pe lângă Organizaţia Mondială a Sănătăţii și misiunea de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor afectate de această maladie şi a familiilor acestora.
Dintre cei aproximativ 50 de milioane de pacienți cu demență la nivel mondial, se estimează că 60% – 70% dintre aceștia au boala Alzheimer. În Europa, conform datelor din 2018, aproximativ 9 milioane de persoane erau diagnosticate cu demență, dintre care 280.000 în România (1,43% din populația țării).
În general persoanele cu vârsta de minimum 65 de ani sunt cele mai predispuse să manifeste această boală, dar există și cazuri cu debut precoce (<65 ani).
Cauza bolii Alzheimer este multifactorială, vârsta înaintată fiind factorul de risc cel mai important. La mai puțin de 1% dintre cazuri, această patologie este cauzată de mutații genetice specifice, care determină dezvoltarea afecțiunii, boala debutând în această situație la vârsta mijlocie. Legătura dintre boala Alzheimer (BA) și factorul genetic are implicații majore pentru o mai bună înțelegere a proceselor fiziopatologice implicate.
Identificarea factorilor genetici de risc în Boala Alzheimer rămâne în continuare un obiectiv major, iar dezvoltarea diferitelor tehnici genomice cu acuratețe ridicată poate duce la descoperirea și raportarea unui număr mare de gene posibil asociate cu BA. Cu toate acestea, o mare parte a caracterului ereditar de bază rămâne neexplicată. O soluție clară, care a început să fie din ce în ce mai utilizată în scopul descoperirii a noi factori genetici, o reprezintă studiile de asociere dintre variante genetice și diferite afecțiuni umane (GWAS –Genome-Wide Association Studies).
Boala Alzheimer a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de medicul german Alois Alzheimer. Este definită ca o boală degenerativă care afectează celulele creierului şi ale coloanei vertebrale și cauzează o deteriorare progresivă a funcţiilor cognitive (atenţia, percepţia, memoria, comportamentul etc., în aproximativ 60% dintre tipurile de demență. Alte tipuri de demenţă includ demenţa vasculară, demenţa cu corpuri Lewy şi demenţa frontotemporală. Noi studii oferă o altă perspectivă asupra acestei afecțiunii de care încep să sufere și adulții mai tineri, chiar de 60 de ani. Aceasta este cunoscută sub numele de demenţă cu debut tânăr.
În aprilie 2022, a fost publicat în revista Nature un important studiu internațional (Noi perspective asupra etiologiei genetice a bolii Alzheimer și a demențelor asociate), în care au fost incluși 111.326 pacienți diagnosticați cu Alzheimer, al căror genom a fost comparat cu genomul a 677.663 subiecți sănătoși, pentru a evidenția diferențele ce apar din punct de vedere genetic. Rezultatele acestui studiu au identificat 75 de loci care determină un risc crescut de apariție a bolii Alzheimer, 42 dintre aceștia fiind nou descoperiți. Tehnici speciale de analiză genetică au reconfirmat implicarea proteinelor de tip amiloid și tau și au evidențiat impactul microgliei în etiopatogenia acestei afecțiuni. În plus, s-a descoperit o nouă cale specifică de semnalizare care implică TNF-alfa, proteină cu rol important în inflamație și funcționarea sistemului imun, care se asociază cu boala Alzheimer.
Boala Alzheimer constituie o provocare pentru oamenii de știință, iar cursa pentru căutarea unui trtament eficient a devenit din ce în ce mai competitivă și mai controversată. Cele mai recente studii despre Alzheimer arată că beta-amiloidul nu este o proteină, așa cum se credea, ci o moleculă care apare în mod normal și care face parte din sistemul imunitar al creierului, notează Science Alert, care citează o nouă teorie privind boala Alzheimer, dezvoltată în cadrul Universității Health NetWork din Toronto. Cercetătorii susțin că în momentul în care are loc un traumatism cerebral sau când bacteriile sunt prezente în creier, beta-amiloidul este un factor-cheie la răspunsul imunitar global al creierului.
Pentru că sunt asemănări izbitoare între moleculele de grăsime care alcătuiesc membranele bacteriilor și cele ale celulelor cerebrale, beta-amiloidul nu poate face diferența între cele două și atacă, în mod eronat, celulele pe care ar trebui să le protejeze, ducând la o pierdere cronică și progresivă a funcției celulelor cerebrale, care culminează cu demența. Acest atac greșit al sistemului imunitar asupra creierului i-a determinat pe cercetători să considere că boala Alzheimer este o boală autoimună.
Sistemul imunitar este format din organe și celule menite să protejeze organismul de bacterii, paraziți, virusuri și celule canceroase. O boală autoimună este rezultatul faptului că sistemul imunitar atacă în mod eronat corpul în loc să îl protejeze.
În viitor, se dorește ca acest tip de cercetare să fie extinsă prin includerea și a altor date demografice, studiul actual incluzând momentan doar populația caucaziană.