150 de milioane de lei alocați „de urgență” pentru „acțiunile prioritare” din spitale
Managerii multor spitale publice se plâng că dacă nu se face rapid o rectificare bugetară riscă să nu mai poată asigura servicile medicale, în contextul în care acestea sunt decontate la nivelul anului 2019, iar între timp prețurile medicamentelor, materialelor sanitare și utilităților au crescut chiar și cu 500%.
Ministerul Sănătății (MS) a anunțat că a suplimentat bugetul acțiunilor prioritare cu 150 de milioane de lei pentru ultimul trimestru al acestui an, pentru a asigura finațarea celor mai critice cazuri din spitalele de urgență. Prin acest program se finanțează, direct de la bugetul Ministerului Sănătății, cele mai critice cazuri din spitalele de urgență, a transmis ministerul, printr-un comunicat.
„Asigurarea finanțării în cadrul acțiunilor prioritare derulate de Ministerul Sănătății, în zonele critice ale spitalelor de urgență, cum sunt ATI, Trauma, Arși Gravi, AVC și Infarct miocardic acut reprezintă o prioritate, în condițiile în care întârzie avizarea de către CNAS a finanțării suplimentare pentru spitalele publice. Este esențială găsirea cât mai rapidă a unei soluții care să asigure funcționarea corespunzătoare a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate și gratuite către farmacii și funcționarea programelor de sănătate, care sunt gestionate de CNAS”, a declarat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătății susține că, în 2023, a fost crescută finanțarea pentru acțiunile prioritare la 400 de milioane de lei, cu aproximativ 60% mai mult decât în 2021. Programul este dedicat pacienților critici din secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), Neonatologie, Traumă, Arși, dar pacienților cu Accident Vascular Cerebral (AVC) și infarct miocardic acut.
Săptămâna trecută, guvernul a aprobat un memorandum pentru suplimentarea bugetului CNAS cu 2,5 miliarde de lei, care vor asigura, în perioada următoare, decontarea medicamentelor și serviciilor medicale, dar managerii mai multor spitale susțin că în condițiile în care finanțarea este la nivelul anului 2019, iar prețurile medicamentelor și materialelor sanitare, precum și ale utilităților, au crescut între 100% și 500%, nu mai au bani pentru a putea trata pacienții..
Criza financiară din sistemul public de sănătate a făcut ca spitalele publice să ajungă, în ultima lună, în situația de a nu mai putea asigura tratamentele de care au nevoie bolnavii, în unele cazuri apelându-se la sponsorizări și donații sau chiar la familiile bolnavilor pentru a se putea asigura tratamentele și materialele sanitare.
Ministrul Alexandru Rafila a declarat, luni, la Brașov, că vor fi rezolvate aceste probleme, dar a aruncat vina pe conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru întârzierea unui act normativ prin care va fi suplimentată finanțarea spitalelor publice. „Ştiu că percepţia publică este că aceasta este responsabilitatea Ministerului Sănătății. Spitalele funcţionează, însă, pe baza contractelor pe care le au cu casele de sănătate. Ca să putem asigura finanţarea spitalelor, noi am redactat, încă din august, o OUG care să permită creşterea finanţării spitalelor până la nivelul contractat”, a spus Alexandru Rafila, care întrebat ce vor face spitalele care nu mai au bani pentru medicamente, a spus că un proiect de OUG nu poate fi aprobat de Guvern din cauza observaţiilor transmise de conducerea CNAS.
