Centru de excelență în recuperarea cardiovasculară, inaugurat la Conferința CardioNET de la Târgu Mureș

În contextul în care România are cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare din Europa, iar numărul morților subite ale sportivilor este în creștere, la Târgu Mureș a fost inaugurat un centru de monitorizare şi recuperare cardiovasculară cu componente unice în România, în cadrul Conferinței CardioNET 2024.

 

Sub egida Societății Române de Cardiologie, Asociația Transilvană de Terapie Transvasculară și Transplant Kardiomed (ATTETT), în parteneriat cu UMFST Târgu Mureș, Fundația Cardiolider, Clinica de Cardiologie din Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș și Centrul Medical Cardio Med, cea de-a 24-a ediție a Conferința CardioNET a reunit, la Târgu Mureș, în perioada 12-14 iunie, medici cardiologi și din specialități conexe, din țară și din străinătate.

Evenimentul, care s-a desfășurat în format hibrid, a debutat cu inaugurarea „Cardio Clinic”, un centru medical modern care, așa cum a precizat prof. univ. dr. Benedek Imre, coordonatorul centrului, oferă servicii medicale integrate de prevenire, diagnostic și tratament intervențional, cu componente unice în România, de recuperare cardiovasculară și cardiologie sportivă, în contextul în care ghidul de cardiologie sportivă al Societăţii Europene de Cardiologie menţionează o incidenţă anuală a morţii cardiace subite între 1 și 50 la 80.000 de practicanţi ai sportului de performanţă sau de amatori.

 

Preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune (SRH), prof. dr. Theodora Benedek, a explicat că pacienţii cu infarct miocardic revascularizat sau tratat conservator – fără stentare – necesită, în perioada imediat postinfarct, iniţierea unor programe de recuperare cardiovasculară care să fie continuate ulterior. Potrivit acesteia, un antrenament cardio postinfarct bine condus, sub îndrumarea unui specialist, este esențial în supravieţuirea şi calitatea vieţii pacienţilor, recuperarea cardiovasculară putând reduce cu până la 30% riscul de deces la persoanele care au suferit un infarct miocardic sau o procedură intervenţională pe cord (stentare, bypass, etc).

„Statisticile arată că cei care au urmat 36 de şedinţe de recuperare au avut un risc de deces cu 47% mai mic şi un risc de reinfarctizare cu 31% mai mic decât cei care au urmat doar o şedinţă de recuperare. Societatea Europeană de Cardiologie recomandă ca un pacient care a avut un infarct miocardic recent să urmeze un program de recuperare de cel puţin 8-12 săptămâni, care să includă 24 – 36 şedinţe de antrenament personalizat”, a arătat preşedintele SRH.

 

În România, boala cardiovasculară este principala cauză de morbiditate și mortalitate evitabilă. În acest context, programul de recuperare inițiat de Cardio Clinic Târgu Mureș are rolul de a ajuta „bolnavul cu infarct miocardic să redevină un membru activ al familiei şi al societăţii, ceea ce lipseşte cetăţeanului român. Ceea ce inaugurăm astăzi este cu totul altceva, evaluăm boala cardiovasculară, recomandăm, avem în arsenalul de diagnostic tot ce e mai nou în lume în momentul de faţă, redăm pacientul societăţii şi îl rechemăm periodic pentru a vedea cum a evoluat”, a explicat dr. Benedek Imre, coordonatorul centrului medical.

Conform datelor SRH, în 2022, în România s-au înregistrat peste 150.000 de decese cauzate de boli cardiovasculare – 55% din numărul total de decese. Incidența bolii ischemice este de 2,46 de ori mai mare decât media europeană, iar mortalitatea prin accidentul vascular cerebral este de trei ori mai mare decât media europeană.

Într-o statistică a Societăţii Europene de Cardiologie, decesele prin boală cardiovasculară au o incidență de 64% în rândul femeilor și de 51% la bărbaţi.

 

Președintele SRH a subliniat că „sunt statistici îngrijorătoare. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul unu de mortalitate în România, cauzând mai multe decese decât toate celelalte boli la un loc, inclusiv cancer şi cele înregistrate în pandemia COVID. Comparativ cu alte ţări europene, aici ne situăm, cu cea mai mare rată de mortalitate din Europa și la mare distanţă de alte ţări – 875 mortalitate la suta de mii de locuitori standardizată pe vârstă, următorul clasat are 586. Conform acestei statistici avem peste 90.000 de decese pe an cauzate de infarct şi accident vascular cerebral”, a spus Theodora Benedek.

Potrivit medicului, în anul 2020, peste 30.000 de decese ar fi putut fi prevenite, dacă s-ar fi făcut „ceea ce trebuie pentru boala cardiovasculară”, iar aproape 19.000 de decese ar fi putut fi evitate „dacă am fi făcut ceea ce trebuie”, alte cauze ale morbidității și mortalității cardiovasculare crescute fiind lipsa programelor de prevenţie, finanţarea și resursele umane insuficiente.

 

Ppotrivit președintelui SRC, performanțele cardiologiei mureșene sunt bine cunoscute, iar „cardiologia este una dintre brandurile orașului și județului nostru. Avem însă nevoie de sprijinul autorităților și vă asigurăm că noi, corpul medical, facem tot posibilul pentru performanța actului medical. Avem nevoie de sprijin și de la autoritățile decidente și menționez aici, pe cei care au contribuit la dezvoltarea cardiologiei mureșene din perspectiva legislativă, și mă refer în special, la prof. Florin Buicu din Camera Deputaților, care a făcut, de câte ori a putut, ceva pentru dezvoltarea întregului sistem sanitar din județul din care a plecat. Nu pacientul este pentru noi, noi suntem pentru pacient și este de datoria noastră să asigurăm managementul la care are dreptul. Corpul cardiologilor din România trebuie să își ceară drepturile, nu trebuie să ceară favoruri sau compromisuri”, a afirmat prof. univ. dr. habil. Theodora Benedek, în deschiderea evenimentului, mulțumind totodată colegilor săi.

 

Prof. univ. dr. Benedek Imre, președinte fondator al congresului, le-a vorbit participanților la eveniment despre voință, perseverență și succes, amintindu-și că el, pe vremea când era „în anul dinaintea Bacalaureatului și mă uitam afară pe geam, visam că voi face o clinică de cardiologie. Mă gândeam că o să fac o cardiologie modernă și uite că am, pentru că lanțul s-a închis miercuri, când de la prevenție și educație, diagnosticare cu aparatură modernă și tratare, am inaugurat și ultima treaptă din medicina cardiovasculară – recuperarea. Sunt un om care propune tineretului să viseze. Eu am visat și am obținut ceea ce am visat. Nu fugiți, tinerilor, după bani! Prin muncă, oportunitățile vin”.

În completare, prefectul Ciprian Dobre, care a subliniat realizările medicale înfăptuite în județul Mureș prin eforturile unor medici care și-au dedicat viața performanței profesionale, a afirmat că „deschiderea Centrului de recuperare cardiacă reprezintă, pentru județul Mureș, un plus”, iar „acest congres, cu acești distinși invitați, ridică ștacheta, pe de-o parte științifică, iar pe de-o altă parte socio-profesională”.

 

Pe aceeași linie, prof. univ. dr. habil. Horațiu Moldovan, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, a spus că „un atribut important al succesului și al performanței în medicină este atunci când dorința de a face performanță depășește resemnarea. Astăzi avem un sistem sanitar care arată mult mai bine față de acum 20-30 de ani. Nu o să spunem că este perfect, pentru că niciun sistem sanitar nu este așa. Mi-aș dori însă ca performanța în medicina din Târgu Mureș să se regăsească, la fel ca în cardiologie și în chirurgia cardiovasculară, și în alte  specialități pe care le-am avut în top la nivel național și pe care îmi doresc să le avem din nou. Mi-aș dori ca la Târgu Mureș, colegii noștri chirurgi să poate să facă o chirurgiei robotică, mi-aș dori chirurgie robotică în ortopedie, în urologie… Lucrurile acestea se fac cu performanță și se întâmplă când dorința pentru performanță depășește resemnarea. Cardiologia la nivel național este un model de bună practică pentru că acești colegi ai noștri din cardiologie au reușit să stea la o masă și să facă o strategie națională de boli cardiovasculare cu viziune, misiune, indicatori și obiective clare”, a afirmat dr. Moldovan.

 

În prima zi a Conferinței au fost abordate teme de interes, precum: Abordări interdisciplinare în imagistica cardiacă – „Inteligența artificială în cardiologie – de la aplicații la conservarea confidențialității”, „Imagistica cardiacă în evaluarea pacientului complex”, „Calea pentru o selecție mai bună a pacienților pentru MITRACLIP”, „Particularități ale bolii coronariene la femei”, „Expertiza clinică cu Dipperam”, „Abordarea terapeutică a pacienților cu hipertensiune și dislipidemie. Duplecor este o optiune terapeutică”, „Efectele benefice ale vinpocetinei asupra fluxului sanguine cerebral și a funcțiilor cognitive”; Abordări interdisciplinare în managementul riscului cardiovascular – „Integrarea modelului bio-psiho-social în bolile cronice netransmisibile”, „SCORE2 Diabet – la bine sau la rău?”, „Evaluarea riscului cardiovascular în cardiooncologie. Un altfel de risc?”, „Prevenția secundară în România – status 2024”; Abordări interdisciplinare în managementul comorbidităților la pacientul cardiac – „Diabet & Obezitate și risc cardiovascular: abordare practică”, „Navigarea în intersecția dintre schizofrenie și sănătatea cardiovasculară: înțelegerea riscurilor, a medicamentelor și a strategiilor de management”, „Impactul indicelui de masă corporală asupra rezultatului postoperator pe
termen mediu după înlocuirea minim invazivă a valvei aortice printr-o sternotomie superioară parțială”, „Managementul comorbidităților cardiace în sarcină”.

 

În ziua următoare a Conferinței s-a pus accent pe: Imagistică cardiacă avansată –  „Metode imagistice în intervențiile coronariene”, „CT cardiac: prezent și viitor”, „AngioCT cardiac în restratificarea riscului cardiac”, „Optimizarea revascularizării prin planificarea de precizie ghidată CT”, „Angiocoronarografia CT la pacientului coronarian – Update 2024”, „Remodelarea aortică după TEVAR pentru disecția aortică de tip B”, „Deficitul de fier în insuficiența cardiacă – o comorbiditate simplu și rapid de gestionat”; Povești de succes în cardiologie (I) – „Rețelele de infarct – o poveste de succes în regiunea de Centru”, „Provocări în dezvoltarea de centre noi în Europa de Est”, „Chirurgia minim invazivă a valvulopatiilor”; Actualități în cardiologie 2024 – „Ghidul ESH 2023 pentru managementul HTA”, „Actualități în miocardita acută”, „Boli cardiovasculare post virale”, „- Inclisiran, sensul din spatele celor 2 cuvinte: simpu și eficient”; Povești de success în cardiologie (II) – „Registrele ESC”, „Terapia intensivă cardiacă în 2024”, „Terapii moderne în insuficiența cardiacă”, „Rozetin, de la entuziasmul științei la frica de realitate”, „Soluții integrate de gestionare a alarmelor clinice provenite de la pacientul critic”.

 

Vineri, în ultima zi a Conferinței temele abordate s-au concentrat pe: Actualități în electrofiziologia intervențională – „Tratamentul de urgență a furtunii electrice”, „Procedura de izolare a venei pulmonare cu zero-fluoroscopie”, „Noua tehnică de ablație a FA – Infuzia de etanol în vena Marshall”, „Stimulatoarele cardiace fără fir”, „Grăsimea epicardică și riscul de aritmii cardiace”; Noi terapii în cardiologia intervențională – update 2024 – „Revascularizarea miocardică la pacientul cu boală renală cronică avansată: strategii, evidențe, controverse”, „Revascularizarea miocardică non-invazivă – rezultatele după 18 luni de urmărire ”, „Actualități și fenotipuri în INOCA”, „Indicațiile utilizării DCB”, „TAVI și șocul cardiogen”, „Tratamentul intervențional al valvulopatiilor”; Actualități în cardiologia anului 2024 – „Prevenția cardiovasculară – realități și paradoxuri”, „Displazia fibromusculară – o boală vasculară la care ar trebui să ne gândim mai des”, „Tratamentul anticoagulant la pacientul cardiovascular – certitudini și provocări”, „Tratamentul hipolipemiant în 2024”, „Complicații infecțioase în insuficiența cardiacă”, „Când înlocuim valva aortică în stenoza aortică?”, „Rolul biomarkerilor în patologia cardiovasculară”.

 

Sursă foto: CardioNET2024/Facebook; capturi ecran conferinta