Ani de viață câștigați și povara bolilor oncologice redusă, prin imunoterapie

Este concluzia a două studii care contribuie la fundamentarea politicilor de control al cancerului în România, lansate în premieră, în cadrul unei dezbateri organizată de Centrul de Inovație în Medicină.

 

Centrul de Inovație în Medicină (InoMed) a organizat luni, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, dezbaterea „Construirea rezilienţei în sistemul de sănătate”, la care s-au reunit oficiali și factori de decizie, specialiști din sectorul sănătății, experți români și europeni în controlul cancerului, precum și economiști și reprezentanți ai mediului de business pentru a discuta acțiunile prioritare pentru a îmbunătăți supraviețuirea în cancer.

 În cadrul evenimentului, InoMed a prezentat și rezultatele a două studii, realizate de Health Impact Projection (HIP) şi Institute for Health Economics (IHE – din Suedia), la solicitarea MSD România. Cele două studii furnizează date utile pentru fundamentarea politicilor de control al cancerului în România și subliniază că accesul pacienţilor la imunoterapii din clasa inhibitorilor PD-(L)1 determină cerșterea speranței de viață și a calității vieții pacienților oncologici cu forme avansate de boală, care altfel ar avea un prognostic sever, iar în același timp se reduce considerabil  impactul bugetar asupra sistemului de sănătate.

 

În cadrul dezbaterii, conf univ dr. Diana Loreta Păun, Consilier Administrația Prezidențială, a declarat că, din păcate, cele mai multe cazuri de cancer din România sunt descoperite în stadii tardive şi de aceea e nevoie de soluţii personalizate „pentru reducerea decalajelor”, pledând totodată pentru susţinerea cercetării şi inovaţiei medicale în domeniul oncologiei, prin investiţii şi politici adecvate. Consilierul prezidențial a apreciat Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă „punctul maxim de oportunitate, pentru că ne oferă resursele financiare atât de necesare pentru a creşte capacitatea de screening şi diagnosticare precoce”, iar „eforturile de construcţie a rezilienţei ar trebui să navigheze în jurul a două principii: leadershipul şi angajamentul comun pentru acţiune”.

Subliniind că pandemia a evidențiat „că luarea unor măsuri ambiţioase şi mai ales pro-active şi transpunerea lor în măsuri, respectiv în acţiuni, sunt deosebit de importante dacă vrem să asigurăm o rezilienţă sistemică şi, implicit, un viitor sustenabil”, dr. Păun și-a exprimat convingerea că „acest angajament va continua în cea de-a doua etapă, de punere în practică”, amintind că că Administraţia Prezidenţială, în limita mandatului său, va monitoriza îndeaproape progresul în implementarea Planului naţional pentru combatere a cancerului, aflat în Parlament, sub forma unei iniţiative legislative.

 

În cadrul aceluiași eveniment, Tiberius Brădăţan, secretar de stat în ministerul Sănătăţii, a apreciat că Planul naţional pentru combaterea cancerului reprezintă un proiect ambiţios, prezentat la începutul anului sub patronajul Preşedinţiei României, preluat „în totalitate” de întreaga clasă politică și a anunțat că „la nivelul Ministerului Sănătăţii ne pregătim pentru a crea mecanismele, pentru a pune la punct normele de aplicare a planului, odată ce el va fi aprobat în Parlamentul României. De asemenea, ţin să subliniez faptul că noi avem, în momentul de faţă, în stadii avansate de elaborare, Strategia naţională de sănătate 2022 – 2030, în cadrul căreia acest Plan de combatere a cancerului este un element focal”.

El a arătat că programele de screenig pentru cancerele de col uterin, de sân şi cel colo-rectal sunt „în parte” implementate, dar a admis că este necesară extinderea unor astfel de programe pentru cancerul de prostată şi testicular la bărbați, cât şi pentru cancerul pulmonar, astfel âncât să se poată depista „un număr mult mai mare de cancere. Pentru că, aici este problema noastră cea mai mare, depistarea tardivă a cancerelor în stadiul în care deja tratamentul este mult mai dificil, calitatea vieţii pacienţilor este mult afectată, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai mari”, a afirmat Brădăţan, subliniind la rândul său importanța implementării terapiilor inovatoare în tratamentul cancerului, terapiile personalizate fiind viitorul în tratamentul eficient al acestei boli.

 

Medicul Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a explicat că „Planul Național pentru Combaterea Cancerului prevede optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar prin definirea unui timp optim obligatoriu pentru formularea diagnosticului complet și precis, înainte de inițierea tratamentului, precum și prin prevederile referitoare la implementarea medicinei personalizate în managementul cancerului pulmonar, în general. Aceste prevederi sunt aliniate cu bunele practici care există deja de ani buni în sisteme de sănătate din Uniunea Europeana și, odată cu implementarea lor, pacienții romani vor avea un acces îmbunătățit la inovația exponențialî din cancerul pulmonar non-microcelular”.

Au mai avut intervenții, între alții, conf. dr. Adela Cojan – președinte CNAS, prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu – coordonator Plan Cancer,  dr. Nelu Tataru – președinte Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, conf. univ. dr. Michael Schenker – președinte Comisie Oncologie Ministerul Sănătății, conf. univ. dr. Adina Croitoru – I.C. Fundeni, Adrian Caciu – ministrul Finanțelor, Marcel Boloș – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, dr. Cristian Bușoi – președinte Intergrupul de luptă împotriva Cancerului și Comisia de Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, prof. univ. dr. Cristian Oancea – președinte Comisia de Pneumulogie a MS, prof. dr. Roxana Maria Nemeș – președinte Societatea Română de Pneumologie, dr. Beatrice Mahler – manager Institutul „Marius Nasta”, dr. Bogdan Tănase – manager IOB, Mihaela Geoană – președinte Fundația Renașterea, Cezar Irimia – președinte FABC.

 

În cadrul evenimentului au fost prezentate două studii, realizate de Health Impact Projection (HIP) şi Institute for Health Economics (IHE – din Suedia) cu sprijinul MSD România, care furnizează date utile pentru fundamentarea politicilor de control al cancerului în România și care subliniază că accesul pacienţilor la imunoterapii determină cerșterea speranței și calității vieții pacienților oncologici, iar în același timp se reduce impactul bugetar asupra sistemului de sănătate.

Conform studiului HIP, lansat de InoMed și MSD România, accesul unui număr de aproape 43.000 de pacienți eligibili cu boli oncologice în forme avansate la imunoterapii PD-(L)1 ar putea determina, în perioada 2021-2025, un beneficiu de peste 16.000 de ani potențiali de viață câstigați, ceea ce echivalează cu o supraviețuire cu 17% mai mare decât cea oferită de terapiile standard (SOC) în linia 1 sau 2, pentru 11 tipuri de cancer.

În plus, 73% din acest câștig pentru sănătate ar fi în ani de viață fără semne de progresie a bolii (PFS)^[1], iar 81% din beneficiul proiectat ar fi în ani de viață ajustați pentru calitatea vieții (QALY)[2]. Totodată, s-ar reduce cu 10% numărul spitalizărilor potențial necesare pentru complicații severe, degrevând atât pacienții cât și sistemul de spitalicesc cu peste 3.000 de internări, arată studiul prezentat.

 

În scenariul modelat în HIP pentru 2021, impactul bugetar suplimentar adus de folosirea imunoterapiei anti-PD-(L)1 se ridică la doar 1,72% din totalul cheltuielilor cu sănătatea și la 31,5% din cheltuielile cu medicamentele oncologice. „Rezultatele pozitive ale acestor studii arată beneficiile pe care imunoterapiile din clasa anti-PD-(L)1 le pot avea pentru pacienții cu forme avansate de boală care în urmă cu câțiva ani aveau un pronostic foarte rezervat. Investițiile în creșterea accesului la imunoterapii aduc însă nu doar prelungirea vieții acestor pacienți, ci o viață mai lungă și de calitate. Pe măsură ce acestea își demostrază eficacitatea și în tratarea formelor precoce de cancer, beneficiile anticipate vor fi mai mari. Având astăzi la îndemână aceste terapii inovatoare, putem spera că poate fi transformat cancerul într-o boală cronică”, afirmă Ana Dodea, Policy & Market Director, MSD România.

Modelul HIP este un model economic cu orientare macro, adaptat în peste 40 de țări, inclusiv din Europa, un instrument util pentru fundamentarea politicilor publice privind cancerul și alocarea multi-anuală a resuselor necesare asigurării accesului pacienților la imunoterapiile anti-PD-(L)1, actualmente în uz sau potențial rambursate în perioada analizată. Adaptarea HIP pentru România a fost implementată de Adelphi Values, companie independenta cu expertiză tehnică recunoscută, la dezvoltarea modelului economic contribuind un grup de experți internaționali.

 

Cel de-al doilea proiect de cercetare lansat în premieră la nivel european, în cadrul evenimentului organizat de InnoMed, se concentrează pe disparitățile în accesul la tratamentul medicamentos al pacienților cu cancer pulmonar cu celule „non-mici” (NSCLC) în 12 țări din Europa și a fost realizat de Institute for Health Economics (IHE din Suedia) cu sprijinul MSD România[3].

Rezultatele studiului arată că procentul pacienților cu cancer pulmonar NSCL tratați (rata de tratament) a crescut de la 34% la 48% între 2015 – 2019 și a atins 46% în 2020. Totuși, rata de tratament a NSCLC este sub ratele altor țări europene și substanțial inferioară ratei ideale de tratament (de circa 80%), care ar putea ar fi atinsă dacă toți pacienții eligibili ar fi tratati conform recomandărilor Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO).

Rata suboptimală de tratament din România este în bună măsură cauzată de traseul deseori alambicat al pacientului ce contribuie la un diagnostic întârziat.

În cei 4 ani de rambursare în România a imunoterapiei pentru tratamentul cancerului pulmonar NSCLC, procentul pacienților tratați cu imunoterapie a crescut progresiv până la 17% în 2020, dar ar putea fi îmbunătățit până la circa 47%, dacă s-ar ține cont integral de recomandările ESMO privind imunoterapiile anti-PD-(L)1, aprobate la nivel european.

 

Povara cancerului pulmonar se reflectă în cele aproximativ 12.000 de cazuri noi și 10.000 de decese înregistrate anual în România, circa 85% din această povară fiind dată de cancer pulmonar de tip NSCLC.

În România, boala afectează într-o mai mare măsură persoanele de vârstă activă decât la nivel european. Rata mortalității premature (41% dintre cei sub 65 de ani) este mai mare față de media la nivelul UE27 (30%), iar rata de supraviețuire la 5 ani este de 11% față de 15% media europeană.

Rezultatele celor doua studii au fost dezbătute de specialiști – profesioniști în domeniul sănătății, decidenți și reprezentanți ai pacienților, concluziile acestora putând servi la îmbunătățirea politicilor publice privind controlul cancerului în România și a accesului pacienților la îngrijiri oncologice de calitate.

Proiectele de cercetare prezentate astăzi se adaugă unor initiative similare, fiind rezultatul direcției strategice a MSD România de a susține, în parteneriat cu organizații și instituții prestigioase, cercetări, studii și analize ce furnizează evidențe utile pentru fundamentarea politicilor de control al cancerului în România, inclusiv privind accesul pacienților la imunoterapii.

—————————————————–

[1] Supraviețuire fără progresia bolii (PFS) – ani de viață în care boala nu se răspândește în organism și nu se înrăutățește

[2] QALY (quality adjusted life years) reprezintă un indice ce ține cont atât de calitatea cât și de durata supreviețuirii.  Un QALY echivalează cu 1 an de viață în sănătate bună.

[3] Hofmarcher T, Lindgren P, Wilking N.  Diagnosed but not treated: How to improve patient access to advanced NSCLC treatment in Europe. IHE Report 2022:2.IHE: Lund, Sweden, https://ihe.se/en/publicering/treatment-of-non-small-cell-lung-cancer-in-europe/