Buzoienii votează pentru O SĂNĂTATE NOUĂ și îngrijiri la standarde europene

Reformarea din temelii a sistemului sanitar, finanțarea corespunzătoare și responsabilizarea tuturor românilor sunt principalele concluzii desprinse la dezbaterea organizată la Buzău de Coaliția „Votez pentru Sănătate”.

 

Coaliția „Votez pentru Sănătate”, înființată în 2016, a organizat la Buzău, joi, 18 martie, împreună cu reprezentanți ai autorităților locale și regionale, pacienților și medicilor, o dezbatere publică și un stand de informare pentru publicul larg, moderată de Alexandra Mănăilă, ca parte a campaniei de mobilizare publică „Votez pentru Sănătate”, prin care societatea civilă cere alocarea a 9% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Sănătatea Nouă.

Participanții la dezbatere au discutat despre mecanismul de alocări bugetare pentru acoperirea serviciilor de sănătate la nivel local, despre soluții alternative de finanțare, despre infrastructura în sănătate și provocările cu care se confruntă pacienții atunci când intră în contact cu sistemul medical, despre rolul medicinii primare și provocările personalului din spitale, precum și despre implicarea medicilor și farmaciștilor, mai ales pentru programe de educație și prevenție.

 

Printr-o finanțare corespunzătoare a sistemului public de sănătate și reformarea acestuia din temelii, precum și prin responsabilizarea tuturor factorilor – populația generală, pacienți, medici, farmaciști, decidenți, mediul academic -, românii de oriunde din țară vor putea beneficia de servicii medicale la standarde europene.

„Caravana «Votez pentru sănătate», care activează din 2016, este susţinută de de 30 de organizații, dintre care 16 sunt asociații de pacienți și ONG-uri care reprezintă vocea pacienților români. Ne dorim alocarea a 9% din PIB pentru Sănătate, să facem din sănătate o prioritate pe agenda publică și să generăm o schimbare concretă în sistemul de sănătate, pentru că pacienții români au nevoie să simtă că au parte de îngrijiri la standarde europene, indiferent că vorbim de pacienții din București, Buzău sau din alte localități din România, din mediul urban sau rural”, a declarat Luminița Vâlcea, Director Executiv Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), reprezentant al Coaliției „Votez pentru Sănătate”.

 

Fiind ea însăși pacientă cu boală autoimună, Luminița Vâlcea a subliniat că, în România, cele mai acute probleme cu care se confruntă pacienții sunt „diagnosticarea târzie și circuitul pacientului care, după ce primește un diagnostic nu înțelege ce-i spune medicul și ce are de făcut, nu ştie unde să ajungă. De asemenea, sunt insuficiente programe de screening, iar din această cauză se ajunge la complicații. Lipsa medicilor de familie din multe localităţi rurale fac extrem de dificil accesul la îngrijiri de sănătate. Finanţarea mai bună va ajuta pacientul să fie diagnosticat și tratat precoce, să aibă acces la mai multe medicamente, inclusiv de ultimă generație, la diagnostic de înaltă performanţă în mai multe locuri, va contribui la atragerea și responsabilizarea personalui medical. Este important să înțelegem cu ce se confruntă în mod real pacienții, medicii, reprezentanții spitalelor, farmaciștii și să găsim soluții împreună cu autoritățile locale, pentru o Sănătate Nouă pentru pacienți”, a punctat reprezentanta COPAC.

 

Lipsa resursei umane cu care se confruntă sistemul sanitar a fost una dintre principalele probleme aduse în discuție de participanții la dezbatere.

„Cea mai mare provocare este lipsa medicilor, care persistă pe toate palierele, începând de la medicina de familie până la specializările înalt calificate. Chiar dacă există aceste creşteri salariale substanţiale, medicii încă nu îşi doresc să vină în provincie. La SJU Buzău «arde» pe Secţia de oncologie, unde sunt patru posturi și un singur medic, iar numărul pacienţilor oncologici este în continuă creştere. Sunt probleme și pe Interne, unde pe şapte locuri sunt doar trei medici, insuficienţi pentru a asigura liniile de gardă. Degeaba avem dotări de ultimă generație, care pe anumite segmente le depășesc pe cele din clinicile universitare, dacă ne lipsesc medicii. Sănătatea este strategică pentru o țară, dar din păcate mulți uită asta… Sănătatea are nevoie de strategii coerente, pe termen lung, care să fie respectate de toată lumea, indiferent de cine se află la guvernare, pentru că Sănătatea nu are culoare politică. Eu cred că atunci când ceri ceva, trebuie să și oferi”, a punctat managerul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, ec. Claudiu Damian.

 

Autorităţile judeţene consideră că o reglementare legislativă prin care medicii aflaţi în relaţii contractuale cu Casa Naţională de Sănătate să acopere gărzi în spitale ar putea duce la scăderea presiunii pe secţiile deficitare și în care se înregistrează un aflux mare de pacienţi, cum ar fi Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU).

„Da, și eu votez pentru Sănătate, pentru că vrem, nu vrem, toți avem nevoie de un sistem medical eficient. De aceea cred că trebuie să ne dăm cu toții mâna și să găsim soluții. Am avut în ultimii ani o problemă cu medicii de la UPU şi cu medicii cardiologi. Dacă, doamne fereşte, fac un preinfarct, trebuie să ştiu că acolo, la spital, este un medic cardiolog şi, din punctul meu de vedere, legislaţia trebuie să impună medicilor care au contract cu Casa să vină să facă gărzi la UPU. Dacă nu ai contract cu Casa şi nu iei bani de la stat, eşti în privat, faci ce vrei, dar atât timp cât lucrezi cu statul român, trebuie să faci și gardă la UPU şi aici trebuie să ne dăm mâna”, a atras atenţia vicepreşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Adrian Petre, care a opinat că pentru a îmbunătăți sistemul medical ar trebui acționat pe trei direcții, respectiv, legislație, educație medicală și educarea populației.

 

Secretarul general al județului, Laurențiu Gavrilă, a precizat că Sănătatea este o prioritate pentru Consiliul Județean Buzău, în administrarea căruia funcționează Spitalul Județean, dar problema specialiștilor nu poate fi rezolvată dacă legislația nu vine în întâmpinarea eforturilor locale.

„Noi avem o preocupare permenentă în a oferi condiții atractive medicilor care vin să profeseze în SJU Buzău, atât în asigurarea unor condiții foarte bune pentru exercitarea profesiei, cât și prin acordarea unor stimulente. Cred că nu am scăpat niciun proiect european legat de spitale, iar ultimul este cel prin care se construieșyte o nouă secție UPU, care va fi inaugurată în această vară. Desigur, contribuim și cu fonduri prorprii la realizarea investițiilor în Spitalul Județean, iar pentru atragerea medicilor, acordăm o serie de bonificații. Consiliul Județean este alături de toți medicii, i-am ajutat pe mulți dintre ei cu proiecte de finanțare europeană pentru aparatură, dar în ceea ce privește legislația, nu la noi este soluția”, a punctat Gavrilă.

 

Președintele Colegiului Județean al Medicilor a subliniat că ar trebui eficientizat rezidențiatul, prin scoaterea la concurs a mai multor posturi pentru specialitățile medicale deficitare. „Avem anual în jur de 4.000 de absolvenți de medicină, iar la rezidențiat sunt scoase doar în jur de 1.000 de locuri și posturi, așa că deși ar trebui să avem suficientă resursă umană, suntem mai degrabă furnizori de specialiști pentru alte țări. Pe de altă parte, ar trebui eficientizat rezidențiatul în sensul că ar trebui scoase la scoase la consurs mai multe posturi pentru specialitățile deficitare și nu pentru cele care au excedent de specialiști. Eu sunt  medic ortoped și, spre exemplu, dacă am avea nevoie de medici cu această specializare, s-ar găsi imediat, chiar mai mulți decât am cere. În schimb, în medicina de urgență, oncologie, cardiologie, ATI, medicina de familie și alte specialități, deși există deficit de medici, sunt scoase puține locuri la rezidențiat. De asemenea, este nevoie de o nouă lege a malpraxisului, iar Colegiul Medicilor se luptă de câțiva ani pentru asta. Ar trebui reglementată și remunerarea medicilor după eficiență, pentru că la ora actuală, un medic care face 5 operații pe lună este plătit la fel cu cel care are 40-50 de intervenții”, a arătat dr. Dragoș Porumb, președintele CJM Buzău.

 

Problema accesului la medicamente este o altă problemă majoră pentru pacienți. La ora actuală, zeci de mii de pacienţi din România sunt în aşteptarea unor medicamente, iar specialiștii spun că „această inițiativă este esențială pentru a fi siguri că, în următorii 4 ani, care vor fi dificili din punct de vedere bugetar, nu vor fi afectați și mai mult pacienții români. Există multe medicamente care sunt unice, tratează anumite cazuri de bolnavi şi anumite situaţii speciale. Din păcate, pacienţii nu au acces la aceste medicamente. La ora actuală este în aşteptare o listă de medicamente care ar fi adresată unui grup de aproape 110.000 de pacienţi, echivalentul populaţiei Buzăului dar, din păcate, lista este în aşteptate de mai bine de şase luni. Sperăm ca luna aceasta să fie aprobată de guvern şi medicamentele să fie disponibile pacienţilor. Sunt foarte multe afecţiuni, începând cu cele oncologice, dar şi neurologice, psihiatrice, pentru afecțiuni cardio-vasculare, care au nevoie de aceste medicamente. Milităm pentru găsirea unor soluții și mai ales pentru acces la inovație medicală, la tratamente de ultimă generație, salvatoare de vieți, pentru toți pacienții români”, a afirmat Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), membră a Coaliției „Votez pentru Sănătate”.

 

Prezentă la eveniment, prof. dr. Carmen Orban, consilier de stat, Cancelaria Prim-ministrului României, a atras atenţia cu privire la o serie de deficienţe structurale cu care se confruntă unităţile spitaliceşti din ţară.

„Mulţi mă întreabă: au crescut fondurile, unde sunt? O parte pot să vi le explic, dotarea, infrastructura, care este extrem de învechită şi vorbim de 60 de ani în care nu s-a făcut nimic în sistemul de sănătate, şi spitalele pe care dumneavoastră le aveţi şi spitalele din Bucureşti, toate sunt în clădiri foarte vechi. Dacă ar fi să vorbim cinstit, niciunul din ele nu respectă circuitele corecte pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale sau ISU sau mediu sau tot felul de autorizaţii, pentru că nu au cum să mai fie în contextul actual de actualitate. S-au băgat foarte mulţi bani în dotarea cu aparatură medicală, actul medical este aproape ca afară, cel puţin ca proceduri, protocoale, aparatură, terapii şi medicaţie. Este adevărat, nu există medicaţie pentru toată lumea şi aici ar trebui să facem ceva, pentru că programe de sănătate sunt, dar probabil sunt insuficiente”, a punctat Carmen Orban.

 

Situația extrem de critică în care se află medicina de familie a fost evidențiată de dr. Mihaela Dumitrache și dr. Cristian Svartz – reprezentanți ai Asociației și Patronatului medicilor de familie din Buzău, care au atras atenția că în primul rând este nevoie de o finanțare corespunzătoare a medicinii de familie, care constituie baza piramidei sistemului medical, pentru a atrage tinerii către această specialitate, dar și pentru susținerea unor programe de educație și prevenție.

„Peste 70% dintre medicii de familie din județ sunt aproape de pensionare sau sunt deja pensionari, iar în câțiva ani, aceștia vor ieși din sistem și nu va avea cine să-i înlocuiască. Medicii tineri nu mai sunt atrași de medicina de familie, pentru că nu sunt deloc stimulați și nu sunt ajutați să-și doteze cabinetele, pentru a putea asigura serviciile medicale pentru care au competență. pe de altă parte, populația este îmbătrânită și foarte bolnavă. În plus, aproape 40% din populație este supraponderală sau obeză, iar medicul de familie nu are timp să facă prevenție, pentru că este foarte solicitat și sufocat de birocrație”, au arătat repzentanții medicilor de familie, care au atras atenția că dacă medicina de familie ar funcționa cum trebuie, 70% dintre cazurile care ajung acum la spital ar putea fi rezolvate în ambulatoriu.

 

Despre situația critică a medicinii de familie și nevoia unei finanțări corespunzătoare a întregului sistem public de sănătate a vorbit și directoarea Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), jr. Simona Anghel, care a  spus că „alocarea a 9% din PIB pentru sănătate ar asigura în primul rând respect față de furnizorii de servicii medicale, dar și față de pacienți, care în acest fel ar putea avea acces la servicii medicale de calitate și la investigații și tratamente eficiente. Casa de Sănătate este, într-adevăr, banca sistemului de sănătate, dar în această discuție prefer să mă erijez în reprezentantul furnizorilor de servicii de la nivel județean, pentru că știu cu ce probleme se confruntă și cred că dacă ar exista o mai bună finanțare, multe dintre probleme ar putea fi rezolvate, inclusiv criza de medici. Chiar astăzi avem o întîlnire cu medicii de familie care, deși sunt puțini, întâmpină frecvent probleme cu sistemul informatic, nu au acces la DES (dosarul electronic al pacientului), iar unii dintre ei își continuă activitatea și după pensionare, acoperă serviciile de medicina familiei în tot județul cu onestitate și cred că merită mai mult respect”, a punctat șefa CJAS.

 

Prof. dr. Carmen Orban susține însă că actualul Guvern „a demonstrat” că pune preț pe sănătate și sprijină sistemul sanitar, dar recunoaște că sunt încă multe lucruri de făcut și consideră că trebuie identificate și remediate cauzele care generează disfuncționalități.

„Actualul Guvern a demonstrat că sprijină procesul de schimbare a sistemului sanitar și a înţeles că asigurarea accesului universal la servicii de sănătate se face prin implementarea unor politici coerente de dezvoltare a programelor de prevenţie. S-au pompat foarte mulți bani în medicina de familie, modernizări de ambulatorii, în infrastructura spitalicească, dotare cu aparatură, digitalizare. Cu toate acestea, lumea se vaită că sistemul de sănătate este la pământ. Eu spun tuturor, că ceva se întâmplă, comunicarea este proastă şi cineva nu explică. Bani sunt şi, în ultimii ani, bugetul Casei de Sănătate şi pe Sănătate a crescut fabulos, dar vorbim totuşi de lipsuri şi de probleme în sănătate. Eu cred că, undeva, noi toţi, factori decidenţi, pacienţi, societate civilă, medici, ar trebui să fim oneşti, să punem lucrurile pe tapet şi să vedem unde sunt problemele reale”, a subliniat consilierul premierului.

 

Reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au atras însă atenția asupra decalajului major între procentul din PIB alocat de România pentru sănătate şi media europeană, subliniind că avem cea mai mare mortalitate din UE prin boli evitabile – 235 de decese la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mult decât media UE, principalele boli incriminate fiind bolile cardiace, pulmonare și accidentul vascular cerebral (AVC).

„România ar trebui să aloce 9% din PIB pentru sănătate cât mai curând, dacă vrem să creștem speranța de viață și să scădem morbiditatea și mortalitatea, să ne aproapiem de media europeană. Mulți români mor din cauza unor boli care ar fi putut fi prevenite sau tratate, iar un român ajuns la pensie mai are în față doar 4 ani de viață sănătoasă, de 2 ori mai puțin decât media europeană. Anul trecut, cu greu s-a ajuns la 6,3% din PIB (4,5% contribuţia statului și restul contribuții private), în timp ce media europeană este de aproape 10%. În urmă cu 20 de ani aveam în jur de 2,8% și vorbeam de 6% din PIB. Dacă nu creștem alocarea bugetară imediat, vom avea un decalaj permanent între România şi ţările UE”, a afirmat Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.

 

Primarul Buzăului, Constantin Toma, a pledat pentru prevenție, prin crearea condițiilor pentru un stil de viață sănătos, prin măsuri de reducere a poluării, educație pentru sănătate și asigurarea hranei sănătoase. „Ne gândim întotdeauna ce facem cu omul bolnav, când e aproape de moarte. Haideți să ne gândim ce facem pentru el când este sănătos! Eu cred că nu lipsa medicilor și a spitalelor este cea mai mare problemă, ci stilul de viață și alimentația”, a afirmat Constantin Toma.

Senatorul PNL Vlad Pufu a propus încheierea unui Pact Național pe Sănătate, transpartinic, la fel ca în Educație, în care un capitol principal să fie prevenția, iar deputatul PSD Laurențiu Țepeluș a promis că se va implica în dezvoltarea medicinii școlare, subliniind că este necesară și o schimbare a mentalității, atât în ceea ce privește stilul de viață cât și față de sistemul medical pe de o parte și față de pacient pe de altă parte.

 

„Votez pentru sănătate” este o iniţiativă a societăţii civile, susţinută de 30 de organizaţii, între care 16 asociaţii de pacienţi şi ONG-uri. iar evenimentul de la Buzău este cel de-al treilea dintr-un ciclu de 9 dezbateri organizate la nivel regional și local, pentru o Sănătatea Nouă pentru populație și decidenți.

Manifestul campaniei cuprinde 9 principii cheie: 9% pentru Sănătatea Nouă; Eficientizarea finanţării sănătăţii și a colectărilor la fondul de asigurări de sănătate; Transparentizarea cheltuielilor și folosirea unor indicatori de performanță; Abordare proactivă și multianuală a modului de finanțare a sănătății și inovației medicale; Accesul timpuriu al pacienților la servicii de prevenție și diagnostic, servicii medicale, medicamente și tehnologii salvatoare de vieți; Reducerea deceselor cauzate de bolile prevenibile și tratabile; Digitalizarea sănătății; Personalul medico -sanitar trebuie să rămână în România; Redefinirea și valorizarea rolului medicilor și farmaciștilor. 

În cadrul campaniei a fost organizat și un stand de informare în Shopping City Buzău, unde publicul larg a putut vota pentru SĂNĂTATEA NOUĂ, a aflat informații și a putut vedea ce ar însemna o Sănătate Europeană, printr-o experiență VR.