Societatea civilă cere alocarea a 9% din PIB pentru Sănătate

30 de organizații neguvernamentale au relansat campania de informare și mobilizare publică „Votez pentru Sănătate”, în cadrul unei dezbateri care a avut loc miercuri, la Palatul Parlamentului.

 

Sănătatea este pacientul numărul 1 al României și are nevoie să fie tratat cu prioritate. Coaliția „Votez pentru Sănătate”, formată din 30 de organizații neguvernamentale, din care 16 asociații de pacienți sau ONG-uri care reprezintă vocea pacienților, a relansat, miercuri, campania de informare și mobilizare publică „Votez pentru Sănătate”, în cadrul căreia se militează pentru O SĂNĂTATE NOUĂ, cu un acces mai bun al românilor la îngrijiri de sănătate la standarde europene.

În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Palatul Parlamentului, membrii coaliției, împreună cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale din București-Ilfov, cu reprezentanți ai pacienților, manageri de spitale, medici, farmaciști, reprezentanți ai asociațiilor industriei farmaceutice, a dat startul unei caravane de dezbateri la nivel regional și local, prin care își propune să afle ce înseamnă Sănătatea Nouă pentru populație și decidenți.

Astfel, în cadrul caravanei, vor fi organizate dezbateri și standuri informative pentru publicul larg în orașe ca București, Iași, Buzău, Craiova, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Timișoara, etc.

 

Lansată în anul electoral 2016, din dorința de a aduce schimbări concrete în bine în sistemul public de Sănătate din România, campania „Votez pentru Sănătate” mobilizează societatea civilă și în anul electoral 2024, pentru a determina politicienii să facă din sănătate o prioritate pe agenda publică și să genereze o schimbare concretă în sistemul de sănătate. Coaliția cu același nume atrage atenția că schimbarea nu se poate întâmpla decât prin asigurarea unor resurse financiare corecte și cere alocarea a 9% din PIB pentru Sănătate – echivalentul mediei europene, atrăgând atenția că, la ora actuală, Sănătatea în România primește doar 4,5% din PIB, aproape la fel ca în 2018.

„Sănătatea îți arată adevărata ei valoare când simți că o pierzi sau când un om drag aleargă după ea și ești neputincios. Toți am simțit ce înseamnă să cauți medici buni, tratamentele cele mai noi, medicamentele abia lansate și să nu reușești. Știu că anul acesta e unul în care avem șansa să schimbăm ceva, să stabilim împreună că investim în sănătate. Alături de educație e cea mai profitabilă armă!”, a declarat, Alessandra Stoicescu, moderatoarea evenimentului.

 

Consilierul prezidenţial Diana Loreta Păun a calificat propunerea de alocare a 9% din PIB pentru Sănătate drept „o iniţiativă admirabilă şi ambiţioasă, un obiectiv care ar putea să ofere resursele necesare pentru a aduce îmbunătăţiri semnificative în sistem” și consideră că nu este imposibil să se atingă acest deziderat, dacă toți factorii implicați conștientizează că finanțarea corectă a sistemului sanitar și stabilirea unor obiective concrete care să se realizeze după principii corcte și eficiente ar putea aduce nu numai o îmbunătățire a stării de sănătate a populației ci și economii la bugetul public, pentru că se vor reduce costurile cu tratamentele și va scădea semnificativ numărul concediilor medicale.

Consilierul prezidențial a subliniat însă că pentru atingerea acestor obiective „este necesar să stabilim un orizont de timp, ca să nu dureze 10 ani. Trebuie stabilit cum vom gestiona aceste fonduri pentru a fi eficiente, cum vom controla «consumul» în balanţă cu investiţiile care se fac”, a transmis conf. dr. Diana Păun.

 

Participanții la eveniment au evidențiat faptul că pacienţii duc o luptă permanentă după ce primesc un diagnostic: cauă medici, spitalul potrivit, medicamentele necesare, iar asta se întâmplă de cel puţin 10 ani, susțin reprezentanții asociațiilor de pacienți.

„La ora actuală, vedem că spitalele au probleme cu bugetul, care a fost precar inclusiv la sfârșitul anului trecut și cumva nu au reușit să ajungă la zi, din punct de vedere al finanțării. Vedem că inclusiv Casa Națională de Sănătate nu a primit suficienți bani, iar facturile furnizorilor de servicii medicale sunt plătite cu întârziere. Ar trebui să ne gândim la un sistem de sănătate mai performant și care să fie finanțat corect.Pacienții români au nevoie să simtă că au parte de îngrijiri la standarde europene, au nevoie să recâștige încrederea în sistemul de sănătate și să vadă că nu ne mai confruntăm cu lipsuri și neajunsuri. De aceea este esențial să ne asigurăm că următorii 4 ani, care vor fi dificili din punct de vedere bugetar, nu vor afecta și mai mult pacienții români”, a subliniat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

 

Pentru pacienți, fiecare zi contează! Accesul timpuriu la servicii medicale de prevenție și diagnostic, la medicamentele și tehnologii medicale avansate este vital. Tocmai de aceea, eficientizarea finanţării sănătăţii și a colectărilor la fondul de asigurări de sănătate, transparentizarea cheltuielilor din Sănătate și folosirea unor indicatori de performanță, odată cu implementarea unor sisteme care să conducă la politici în domeniul sănătății bazate pe dovezi sunt mai mult decât necesare.

„Dacă la un moment dat vrei să faci nişte investigaţii şi nu poţi să le faci pentru că finanţarea nu a fost fluentă, medicul ăla devine demotivat şi mai mult decât atât, îşi asumă o răspundere mentală, pentru că fără anumite investigaţii, acurateţea diagnosticului nu mai poate să fie aceeaşi”, a afirmat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat.

 

Totodată, autoritățile ar trebui și să creeze condiții pentru ca personalul medico-sanitar să rămână în România, pentru că pacienții au nevoie de medici, biologi, chimiști, asistenți medicali sau de farmacie, laboranți etc. suficienți și bine pregătiți. Totodată, redefinirea și valorizarea rolului medicilor și farmaciștilor în cadrul sistemului de sănătate, precum și o valorizare mai mare a medicinii primare ar reduce presiunile asupra personalului din spitale.

Reducerea deceselor cauzate de bolile prevenibile și tratabile vor duce la atingerea unei speranțe de viață comparabilă cu cea de nivelul european, iar acest lucru se poate realiza printr-o finanțare corectă, prin educație, prevenție, management corect de caz și acces la timp la tratament inovativ, în cazul bolilor cu impact major.

„Noi ştim exact problemele din sistem şi cred că dacă am fi invitaţi în toate grupurile de lucru în care se discută o reformă reală în sănătate, aportul nostru ar fi foarte important, pentru că am aduce în discuție aceste probleme şi am ajuta la găsirea de soluţii care să fie în folosul pacientului”, a subliniat Rozalina Lăpădatu, reprezentanta Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Autoimune.

 

Reprezentanții campaniei au subliniat că este necesară „o abordare proactivă și multianuală a modului de finanțare a sănătății” și că Sănătatea și inovația medicală sunt, de fapt, investiții în Sănătatea Românilor. Potrivit studiului „Sănătatea ca prioritate în România”, prezentat în cadrul evenimentului, speranţa de viaţă a românilor este a treia cea mai scăzută din UE: 75,3 ani, faţă de 80,7 ani, media europeană. Un român ajuns la vârsta de pensionare are de două ori mai puţini ani de viață sănătoasă decât media europeană. Prin urmare, nu este de mirare că 99% dintre români consideră că sănătatea trebuie să fie prioritate pe agenda publică.

„Sistemul de sănătate din România este subfinanțat și necesită măsuri suplimentare pentru creșterea finanțării actuale și viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale pacienților și ale sistemului de sănătate. Dincolo de acestea, este important să înțelegem de ce în România este nevoie, de fapt, de bani mai mulți pentru sănătate. Iar răspunsul se traduce în ani de viață pentru noi toți”, a completat Cecilia Radu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

 

Participanții la dezbatere au atras însă atenția că, pe lângă o alocare mai mare de fonduri publice pentru Sănătate, este nevoie și de reformarea sistemului sanitar public, dar și de un control mai bun al cheltuielilor publice din acest sector. „Avem nevoie de o reformă profundă a sistemului sanitar, pentru că altfel, degeaba alocăm 9% din PIB. Iar aici, un rol esenţial îl are Ministerul Sănătăţii. Deci, trebuie să existe şi voinţă politică. De asemenea, ne trebuie o trasabilitate a fondurilor – să ştim exact pe ce se duc banii. După 2012, în sistemul de sănătate din România au fost pompaţi 145 de miliarde de euro şi acest lucru nu se vede nici în infrastructură, nici în calitatea serviciilor. De multe ori, banii scapă printre «crăpături» și ne trezim că nu știm unde au ajuns. Avem nevoie, totodată, de o radiografie mai bună a stării de sănătate a populaţiei, astfel încât să putem aloca fondurile mai eficient. La fel de important este să existe o competiţie reală, care să împingă la progres şi la preţuri mai mici. Sistemul privat de sănătate nu trebuie să funcţioneze total decuplat de cel de stat, pentru că avem deja cele mai mari costuri per pacient pe care le plătesc asiguraţii de sănătate în privat. Am ajuns în situaţia absurdă ca oamenii să plătească de două ori pentru a beneficia de servicii sanitare”, a sublinat senatoarea Nicoleta Pauliuc, membră a Comisiei de Sănătate din Senat, reamintind că suprataxarea concediilor medicale este nedreaptă.

 

Conf. dr. Carmen Orban, consilier de stat, Cancelaria prim-ministrului României, susține însă că Guvernul acordă o importanță deosebită sistemului medical și crede că inițiativele coaliției „Votez pentru Sănătate” dau posibilitatea tuturor factorilor interesați, începând de la noi cei care lucrăm în sistem, pacienți, până la industria medicală, societatea civilă să își facă auzită vocea, subliniind că „un parteneriat real între Guvern şi societatea civilă reprezintă un factor important prin care sistemul sanitar se poate schimba și se poate dezvolta”.

„Digitalizare va reprezenta, de asemenea, saltul în îmbunătăţirea sistemului sanitar. Anul acesta a fost demarat cel mai mare proiect pentru digitalizarea sistemului medical din România. Vorbim de aproximativ 750 de milioane de lei pentru 207 proiecte de digitalizare a spitalelor din întreaga ţară, alte 100 de milioane de euro pentru digitalizarea CNAS şi despre 500 de milioane de lei pentru digitalizarea Ministerului Sănătăţii, a Direcţiilor de sănătate publică şi a instituţiilor aflate în subordinea acestora”, a precizat dr. Carmen Orban.

Românii pot vota pentru sănătate, AICI.

 

Sursă foto: Campania „Votez pentru Sănătate” / Facebook