Ce speranțe avem pentru Sănătate în 2019?

Deocamdată știm că România este preocupată de Președinția Consiliului UE, că Ministerul Sănătății are în plan restructurarea aparatului administrativ, investițiile vor depinde de noul buget, iar mult promisele spitale regionale ar putea fi realizate în 2024.

 

Sănătatea rămâne și anul acesta unul dintre cele mai sensibile domenii pe care guvernanții români le au de gestionat. Populația este, în continuare, nemulțumită de calitatea serviciilor medicale și de dotările din spitale, medicii continuă să plece în străinătate chiar dacă li s-au mărit salariile, iar sindicatele amenință cu proteste pentru că Executivul nu și-a respectat promisiunile făcute în cadrul negocierilor de anul trecut.

Cât despre proiectul construirii spitalelor regionale, pe care de vreo cinci ani încoace, toate guvernele s-au lăudat că reprezintă o prioritate, se pare că mai avem de așteptat și, în cel mai fericit caz, abia în guvernarea viitoare va putea fi realizat. Statul s-a dovedit incapabil să construiască măcar un spital public în ultimii 30 de ani, în timp ce societatea civilă, prin Asociația „Dăruiește Viață”, a reușit, din banii strânși din donațiile strânse în ultimii doi ani, să ridice deja primul etaj al primului Spital de Oncologie și Radiologie Pediatrică din România, în curtea Spitalului de copii „Marie Curie” din București.

În contextul în care de la 1 ianuarie 2019, România a preluat Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, avem misiunea de a ne impune viziunea asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia și de a promova pe agenda europeană politici care vor afecta toate țările membre UE.

Să nu uităm însă că tot în această perioadă se defintivează Brexit-ul și vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European, așa că România are un mandat destul de greu de gestionat.

 

Guvernul de la București susține că avem capacitatea de a ne achita cu succes de aceste sarcini, iar în domeniul Sănătății, ministrul Sorina Pintea a dat asigurări că „suntem pregătiţi să acţionăm onest şi neutru pentru dezvoltarea şi consolidarea proiectului european” și va continua eforturile pentru a avansa pe agenda UE asupra temelor cu impact şi beneficii pentru pacienţi, scopul urmărit de ţara noastră pe timpul mandatului fiind garanţia accesului  la sănătate pentru toţi cetăţenii europeni. Programul Preşedinţiei române în domeniul sănătăţii cuprinde 5 teme prioritare, care se referă la rezistenţa anti – microbiană, vaccinarea, accesul egal la medicamente al pacienţilor din UE, mobilitatea pacienţilor şi sănătatea digitală (eHealth).

Toate „bune și frumoase”, cel puțin la nivel declarativ. Sperăm cu toții că experții aflați la Bruxelles vor fi mai eficienți decât a fost, în ultimii ani, armata de funcționari de la Ministerul Sănătății, unde multe dintre promisiunile ultimilor miniștri ai Sănătății au rămas doar pe hârtie ori s-au dovedit nerealiste.

Pentru anul în curs, deocamdată știm doar că Ministerul Sănătății intenționează să facă o restructurare a aparatului propriu, pentru că ministrul Sorina Pintea crede că prea mulți funcționari plimbă doar niște hârtii și nu sunt eficienți. Nu știm dacă și ce investiții se vor face în sistem, dar știm că mult-promisele spitale regionale, cu care s-au lăudat Nicolae Bănicioiu, Vlad Vloiculescu, Florian Bodog, și Sorina Pintea, nu vor fi constuite nici anul acesta.

 

De altfel, proiectul realizării acestor unități medicale este merele minus al miniștrilor care s-au perindat la portofoliul Sănătății din 2014 încoace, când fostul ministru Bănicioiu anunța că  a pus „la punct un Acord de parteneriat pentru anii 2014-2020, în valoare de un miliard de euro”, în cadrul căruia „cea mai importanta investiție și totodată prioritatea noastră este construirea a trei spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova, exclusiv din fonduri europene”.

La fel de optimist, fostul premier Victor Ponta anunţa, în 2015, demararea proiectului de construcţie a celor trei spitale regionale de urgență, pentru care se estima că se vor obține cânte 100 de milioane de euro din fonduri europene.

În 2016, Vlad Voiculescu declara că s-a semnat un acord între România și Banca Europeană de Investiții (BEI), prin care România va beneficia de consultanță de 150 de milioane de euro din bani europeni, iar în a doua parte a anului 2017, Guvernul Romaniei urma să lanseze „licitațiile pentru cele trei spitale regionale, având la dispoziție planuri făcute de experți internaționali, care au experiență relevantă în construcția de spitale de o asemenea anvergură”.  Conform studiilor realizate de experţii BEI, construcţia şi dotarea fiecăruia dintre cele trei spitale se va putea realiza cu aproximativ 400 de milioane de euro.

În septembrie 2017, fostul ministrul Florian Bodog susținea, în prezenţa comisarului european Corina Creţu, că studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale vor fi gata până în martie 2018, dar nici asta nu s-a întâmplat.

 

Actualul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea susținea, în martie 2018, că a recuperat o parte din întârzierile privind construirea spitalelor regionale, dar termenul se extinde până la sfârşitul anului. „Pot să spun cu certitudine că, în acest moment, am convingerea că aceste spitale se vor face pentru că toată lumea îşi doreşte acest lucru. Studiile de fezabilitate vor fi gata în trimestrul patru al acestui an şi vor fi depuse la Bruxelles”, declara Pintea, subliniind că infrastructura din zonele respective trebuie să se dezvolte în acelaşi timp.

În aceeași perioadă, premierul Viorica Dăncilă s-a declarat „îngrijorată” de întîrzierea procesului de realizare a spitalelor regionale și a făcut un apel către conducerile judeţelor Iaşi, Cluj şi Dolj pentru implicarea în „deblocarea situaţiei terenurilor – şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective”.

„Foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015” s-a arătat, în multe ocazii, și comisarul european Corina Creţu, care a subliniat că România nu este în stare să atragă banii europeni pe care-i are la dispoziție.

 

În noiembrie, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, solicita Comisiei Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice preluarea, de către instituția pe care o conduce, a proiectului de construire a spitalului regional. Sorina Pintea a replicat însă că proiectul va fi implementat de Guvern, cu finanțare din fonduri europene, menționând că în decembrie vor fi depuse la Bruxelles „cererile de finanţare pentru cele trei spitale regionale – Iaşi, Cluj şi Craiova, dar să nu uităm că este nevoie de o cofinanţare din partea statului român”.

La începutul lunii decembrie 2018, ministrul Sorina Pintea spunea într-o conferinţă de presă la Iaşi că studiul de fezabilitate pentru Spitalul Regional de Urgență Iași a fost finalizat, iar unitea medicală va fi gata în 2024, dar este „exclus să nu se facă acest spital şi să nu se finalizeze”, la fel ca și spitalele din Cluj și Craiova. În conferința de bilanţ a anului 2018, ministrul Sănătăţii anunţa că spitalele abia după 2021 se va demara construcția acestor spitale, dar vor beneficia de fonduri mai mari din partea Uniunii Europene. Astfel, construcţia va fi începută „pe exerciţiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanţare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%”, a subliniat Sorina Pintea, menționând că nu s-a întârziat pentru că nu a vrut Guvernul sau Ministerul Sănătăţii, ci pentru că există nişte proceduri pe care consultanţii străini le-au respectat.

 

La sfârşitul lunii decembrie, Guvernul a aprobat un memorandum care prevede realizarea spitalelor regionale de urgenţă din Iaşi, Cluj şi Craiova în două etape, pentru a obţine o finanţare europeană nerambursabilă suplimentară prin viitorul program de finanţare a POR 2021-2027.

Astfel, prima etapă, finanţată din POR 2014 – 2020, va avea ca obiective întocmirea proiectelor tehnice şi verificarea acestora, întocmirea planurilor de reorganizare locală, a planurilor de tranziţie, a caietelor de sarcini pentru execuţie lucrări de construire, precum şi sprijin tehnic pentru pregătirea aplicaţiilor de finanţare pentru etapa a doua, finanţată din POR 2021-2027, etapă în care se vor executa lucrările de construire şi operaţionalizare a celor trei spitale regionale. Între timp s-a vehiculat tot mai frecvent ideea construirii unor spitale regionale în sistem public-privat, iar Primăria Capitalei se aludă cu construirea unui Spital Metropolitan în zona Pipera.

Dacă toate aceste noi promisiuni vor fi respectate, rămâne de văzut, mai ales că între timp vor avea loc alegeri generale, iar Guvernul ar putea avea o cu totul altă componență și coloratură politică. Deocamdată, pe site-ul Ministerului Sănătății nu există informaţii despre stadiul implementării proiectelor viitoarelor spitale regionale, nici pentru cele care se intenționează a fi realizate cu fonduri europene, nici pentru cele în cazul cărora s-a ales varianta parteneriatului public-privat, paginile fiind indisponibile.

Speranța însă, mai ales la români, moare ultima…