Ciocolata, desertul „divin” care ne face mai fericiți și mai sănătoși

Anual, la data de 7 iulie este celebrată Ziua Mondială a Ciocolatei, această dată fiind consemnată în istorie drept momentul când băutura fierbinte obținută din cacao a fost adusă în Europa de o delegație de călugări dominicani, la jumătatea secolului al XVI-lea.

 

Ciocolata și produsele pe bază de cacao bucură miliarde de oameni din întreaga lume și probabil nu întâmplător, în latinește i s-a spus „hrana zeilor”. Chiar dacă istoria ciocolatei se pierde în negura vremurilor, data de 7 iulie a fost consemnată în istorie ca data la care, la jumătatea secolului al XVI-lea, boabele de cacao au ajuns în Europa și a fost adoptată ca data la care oamenirea celebrează Ziua Mondială a Ciocolatei (#WorldChocolateDay), chiar dacă există și alte date, pe parcursul anului, care promovează variații ale Zilei Ciocolatei (locale, naționale sau internaționale).

La început a fost folosită drept medicament, din cauza gustului amărui și era preparată de farmaciști, după o rețetă care a fost ținută secrtetă 100 de ani. Ciocolata a devenit însă, în timp, unul dintre cele mai apreciate deserturi din lume și este iubită deopotrivă de copilul mic și de omul cel mai vârstnic. Indiferent de sortiment, ciocolata are un gust divin, dar adevăratele motive pentru care ne place atât de mult, spun cercetătorii, sunt legate de reacțiile chimice pe care le provoacă în organism. Faptul că laptele matern ar avea cea mai apropiată proporție de zahăr-grasimi față de ciocolată explică preferințele oamenilor pentru acest desert care, datorită compușilor chimici din boabele de cacao ne relaxează, ne dă o stare de bine ajută creierul într-o mare măsură. Cu toții suntem parcă mai fericiți atunci când o savurăm, fie cu ocazia unui eveniment deosebit, fie când suntem emoționați ori stresați, fie pur și simplu pentru a ne oferi o bucurie într-o zi obișnuită sau a ne exprima dragostea ori recunoștința față de cineva.

 

Ciocolta oferă o mulțime de beneficii sănătății și frumuseții și are o istorie de mii de ani, iar Ziua Mondială a Ciocolatei reprezintă un omagiu adus celei mai iubite invenții culinare a omenirii care poate fi savurată simplu, direct din ambalaj și ajută la crearea celor mai fastuoase deserturi, dar în același timp este utilizată în industria farmaceutică și este recomandată de medici în prevenția și tratarea unor boli, iar în industria frumuseții ocupă un loc de top.

Dovezi privind alimente pe bază de cacao, găsite de cercetători, datează de aproximativ 2.500 de ani. Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, aztecii şi mayaşii fiind cei mai cunoscuţi între aceste populaţii indigene.

Cuvântul „ciocolată” are, la rândul lui, o vechime de mii de ani și provine din limba Nahuatl, o limbă vorbită de multe grupuri de azteci, fiind compus din „xocolatl”, care în traducere directă înseamnă „apă fierbinte” şi „cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase. Aztecii erau convinși chiar că zeul înțelepciunii, Quetzalcoatl, le-a dăruit ciocolata.

Când conchistadorii spanioli au ajuns în Lumea Nouă şi au început invaziile, colonizarea şi, în cele din urmă, distrugerea culturilor native, au descoperit şi valoarea cultivării boabelor de cacao. Deşi provine din Americi, în prezent, micul stat Coasta de Fildeş (Cote d’Ivoire) produce între 30 şi 40% din cantitatea totală de cacao la nivel mondial. Evenimentele organizate cu ocazia Zilei mondiale a ciocolatei includ degustări, târguri, festivaluri şi ateliere.

 

Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos la care s-a servit băutură de ciocolată.

Prima atestare documentară a băuturii din cacao în Spania este descrierea unei delegații de călugări dominicani, condusă de Bartolomé de las Casas, care a ajuns în 1544 în Peninsula Iberică pentru a-l vizita pe prințul Filip al Spaniei. Noua băutură, preparată la început de farmaciști, era accesibilă doar nobilimii spaniole, care a păstrat secretă metoda de producţie aproape 100 de ani. În secolul 17, ciocolata începe să semene cu ceea ce știm astăzi, după ce i s-a adaugat miere și diverși alți indulcitori naturali.

Europenii au contribuit, cu inventivitatea lor, la schimbarea reţetei băuturii de ciocolată, adăugând zahăr şi condimente. În 1606, un călător italian, Antonio Carletti, descoperă ciocolata în Spania și o duce în Italia, de unde se răspândește în Germania, Austria și Elveția. În 1615, prințesa spaniolă Anna de Austria se căsătorește cu Ludovic al XIII-lea al Franței și introduce, printre alte obiceiuri spaniole, consumul ciocolatei la curtea franceză. În 1659, David Chaliou din Toulouse obține primul brevet pentru fabricarea ciocolatei, de la regele Ludovic al XIV-lea. Chaliou deschide, în 1666, prima ciocolaterie la Paris.

În 1765, doctorul James Baker construiește prima fabrică de ciocolată în Massachusetts, SUA. În 1875, elvețianul Daniel Peter creează prima ciocolată cu lapte, adăugând laptele prafdezvoltat de Henri Nestlé la ciocolată.

 

În Europa, arborele de cacao devine cunoscut abia în 1735, când botanistul Karl von Linne îl botează „Theobroma cacao” („băutura zeilor”), pentru virtuțiile care i se atribuiau încă din era precolumbiană. Tot el spunea că „bobul de cacao este un fenomen unic al naturii, niciodată nu vom găsi atâtea calități reunite într-un fruct atât de mic!”

Semințele de cacao au fost folosite chiar ca monedă, iar timp de două secole, ciocolata a fost consumată doar sub formă lichidă. În Franţa, apoi în Anglia, se folosea doar la curţile regale şi în case dedicate consumului de ciocolată, frecventate de elite. Ciocolata caldă era apreciată de clasa socială superioară pentru gustul şi beneficiile pentru sănătate şi, cu timpul, cacaua şi-a câştigat reputaţia de afrodisiac.

Exclusivitatea ciocolatei a fost în cele din urmă diminuată odată cu Revoluţia Industrială, când echipamentele cu aburi au facilitat rapiditatea şi accesibilitatea în producţia prafului de cacao.

 

Trecerea de la forma lichidă a ciocolatei la cea solidă a ânceput în anul 1828, cu inventarea unei prese ce elimina o parte din untul de cacao din băutura obținută din boabe, devenind mult mai cremoasă. Britanicul Joseph Fry a descoperit, în 1850, că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă, iar de aici și până la deliciile din ziua de astăzi nu a mai fost decât un pas. Despre ciocolata solidă se spunea că „merită să-ți vinzi sufletul diavolului” pentru a o avea.

Peste 60 de ani a ajuns cunoscută şi arta producerii de ciocolată cu un conţinut de arome diferite – cunoscut sub numele de „praline” – legată de numele inventatorului belgian Jean Neuhaus II. Din acest moment, industria ciocolatei a explodat şi s-a răspândit în întreaga lume, potrivit istoriei prezentate de World Cocoa Foundation.Așadar, multe companii de ciocolată și-au început activitatea spre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Cadbury a început în Anglia în 1868, iar 25 de ani mai târziu, Milton S. Hershey, a cumpărat echipamente de prelucrare a ciocolatei la Expoziția Mondială Columbiană din Chicago. El este acum unul dintre cei mai mari și cunoscuți creatori de ciocolată din lume. A început producția cu caramele acoperite cu ciocolată. Nestlé a început în anii 1860 și a devenit unul dintre cele mai mari conglomerate alimentare din lume. Prima tabletă de ciocolată cu lapte a fost inventată în 1875 de către Daniel Peter și Henri Nestlé.

 

În timp, odată cu dezvoltarea științei, oamenii au început să aprecieze, pe lângă gustul încântător, și multe beneficii pe care le aduce ciocolată sănătății și frumuseții. Ciocolata induce o stare de bine, de liniște și relaxare, dar în același timp trezește simțurile, are proprietăți tonice și dinamizante, adică este un afrodisiac. Chimistul rus Aleksandr Voskresensky este cel care a identificat, în 1841, teobromina în boabele de cacao, substanță cu efect energizant asemănător cofeinei.

Specialiștii nutriționiști recomandă ciocolata cu un procent ridicat de cacao și cu unul scăzut zahăr adăugat. Cu o porție de 20g/zi de ciocolată cu minim 70% cacao putem asigura organismului un aport de substanțe esențiale pentru starea lui de bine, ciocolata de calitate fiind un veritabil aliment, foarte bogat în nutrienți, în special în minerale atât de necesare organismului. Pe lângă o cantitate semnificativă de fibre (10%), ciocolata conține cantități însemnate de fier, magneziu, cupru, mangan, zinc, seleniu și potasiu.

 

Ciocolata are, de asemenea, un efect antioxidant ieșit din comun. În cacao există numeroase flavonoide, dar cele mai importante sunt, potrivit cercetărilor efectuate până acum, catechinele, epicatechinele și flavonolii. Acestea, despre care se crede că au proprietăți antiinflamatoare, antioxidante și de dilatare a vaselor sanguine, diminuează riscurile declanșării unor boli precum infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, accidentele cardiovsculare, diabet zaharat și chiar cancer, totodată contribuind la îmbunătățirea funcțiilor creierului și la încetinirea procesului de îmbătrânire. Polifenolii, care pot reprezenta 12-48% din greutatea bobului de cacao, asigură protecție împotriva bolilor și a îmbătrânirii (inclusiv cea cerebrală), scăderea riscului de cancer și a incidenței bolilor cardiovasculare.

Nu-i de ici, de colo, faptul că prin consumul zilnic de ciocolată neagră reducem riscul de boli cardiace și de AVC cu o treime, așa cum au constatat specialiștii de la Harvard, în urma unui studiu realizat pe un eșantion de 3.000 de femei cu vârsta de peste 40 de ani. Un alt studiu a stabilit că flavonoizii din ciocolată îmbunătățesc funcțiile cerebrale și previn demența, favorizând circulația sângelui la nivelul creierului.

 

În ceea ce privește eficiența ciocolatei negre în prevenirea cancerului s-a stabilit că pentamerul, una dintre substanțele conținute de ciocolată, determină apariția în organism a unor proteine care blochează divizarea celulelor cancerigene, conform unui studiu efectuat de cercetarorii de la universitatea americană Georgetown.

Și diabetul poate fi combătut prin consumul moderat de ciocolată neagră, fapt dovedit tot în urma unui studiu de specialitate, efectuat de italieni. Timp de 15 zile, subiecții aleși pentru studiu au consumat zilnic câteva bomboane de ciocolată neagră, iar la finalul acestei perioade s-a constatat o scădere cu 50 la sută a rezistenței le insulină.

Deși ar putea părea incredibil, ciocolata are efect antibacterian în cavitatea bucală şi protejează împotriva cariilor dentare. Ciocolată amăruie conține teobromină și ajută la întărirea smalțului dinților, previne apariția petelor și contribuie la albirea naturală a dinților. Acest lucru nu este valabil însă și în cazul ciocolatei cu lapte, care prin conținutul de zahăr și lapte poate provoca un miros neplăcut al respirației duce la apariția cariilor.

 

Un studiu recent arată că pe lângă beneficiile ciocolatei negre asupra creierului, a presiunii arteriale și a colesterolului, această îmbunătățește și vederea și previne apariția glaucomului. Cercetătorii de la University of Reading din Marea Britanie atribuie acest efect capacității flavanolului de a crește fluxul sangvin spre creier, dar și spre retină. Specialiștii atrag însă atenția că aceste efecte sunt de luat în calcul doar preventiv, singura speranță de vindecare a glaucomului, o boală ireversibilă, cunoscută la ora actuală fiind terapia genetică, maladia transmițându-se adeseori de la părinți la copii. Boala apare atunci cand fluidele din interiorul globului ocular creeaza presiune pe globul ocular și afectează nervul optic. Fără tratament, boala duce la pierderea vederii periferice și, în cele din urmă, la orbire.

Ciocolata face minuni și în cosmetică. Este un bun remediu pentru pielea uscată și are efect antiîmbătrânire, indiferent dacă este consumată ca atare sau dacă este folosită în tratamentele cosmetice. Măștile pe bază de ciocolată neagră întăresc firul de păr, iar pielea este prtejată de efectul razelor ultraviolete, fie că aplicăm o cremă pe bază de cicolată, fie că mâncăm ciocolată neagră.

 

Pentru că astăzi este Ziua Mondială a Cicolatei, nu trebuie trecut cu vederea faptul că cel mai dulce şi iubit desert a devenit o adevărată industrie şi stârneşte pasiuni pentru care turiştii sunt dispuşi să plătească sejururi scumpe şi să străbată mii de kilometri distanţă. În turism şi-au făcut apariţia, ca şi destinaţii speciale pentru iubitorii acestui desert, aşa-numitele „Oraşe de ciocolată”.

Un clasament al oraşelor în care ciocolata se numără printre principalele atracţii a fost realizat recent de site-ul Tripstodiscover.com. La loc de cinste în familia oraşelor de ciocolată stă capitala Belgiei, numită Capitala mondială a ciocolatei. Oraşul Bruxelles se poate lăuda cu cea mai mare densitate de magazine de ciocolată pe metru pătrat. Practic, în zona centrală a oraşului, în apropierea celebrului Grand Place, magazinele care vând ciocolată se întâlnesc la tot pasul. Tot în apropiere de Grand Place, belgienii au ridicat un Muzeu al Ciocolatei (Het Museum van Cacao en Chocolate), unde turiştii pot afla informaţii despre originile acestui desert, dar şi despre modurile diferite de preparare și pot degusta cele mai gustoase batoane de ciocolată. Bruxellesul găzduieşte, de asemenea, două dintre cele mai mari companii de ciocolată de pe planetă, Godiva şi Leonidas.

 

La Babarcelona există un Muzeu al Ciocolatei – Museu de la Xocolata, care prezinta istoria fascinantă a ciocolatei din Europa: originile sale, cum a ajuns la noi și modul în care aceasta a fost comercializată ca un element între mit și realitate, între medicamente și alimente sau ca un afrodisiac. Acest muzeu ne arată, de asemenea, modul de fabricare a ciocolatei, de la boabele de cacao până la procesele industriale de producție. Museu de la Xocolata este unul dintre cele mai mici muzee din Barcelona, dar cu siguranță este diferit de celelalte și poate tocmai de aceea este și cel mai vizitat. Aici, vizitatorii află mai multe despre rețeta „Xocoatl”, băutura de cacao a mayașilor și despre importanța ciocolatei pentru culturile antice din America Latină, mai multe tipuri de opere de artă realizate din ciocolată sunt expuse aici, dar și cladiri celebre din Barcelona în miniaturi de ciocolată. Sagrada Familia este, desigur, printre acestea.

 

La Choco Museum în București, vizitatorii au ocazia să vadă figurine și statuete realizate integral din ciocolată de calitate superioară, să afle informații prețioase despre istoria ciocolatei și cum se prepară aceasta și să participe la ateliere interactive pentru copii și adulți, unde se pregătesc deserturi de vis. Aici există unele dintre cele mai interesante exponate, realizate cu multă precizie de către unii dintre cei mai iscusiți cofetari din țară și statuete din ciocolată, figurine de mici și mari dimensiuni, dar și bomboane de ciocolată cu gust deosebit, care sunt oferite spre degustare.

Muzeul Ciocolatei din Koln – Schokoladenmuseum Koln GMBH, fondat în anul 1993 și finanțat de Dr. Hans Imhoff, oferă o perspectivă asupra trecutului și prezentului ciocolatei, într-un mod interesant. Complexul futurist al muzeului, realizat din oțel și sticlă, este situat chiar pe malul Rinului, aproape de centrul vechi din Koln.

 

Ciocolata are o complexă funcție social-simbolică (valorizatoare social, terapeutică, decorativă), dar și funcție nutritivă notorie (o tabletă de ciocolată de 100 g asigură peste un sfert din energia zilnică necesară unui adult), deși sunt puțini cei care își asigură hrana din consumul de ciocolată.

Ciocolata este poate cel mai răspândit și cel consumat aliment din categoria dulciurilor, din lume. Milioane de oameni savurează în fiecare zi câteva zeci sau poate chiar sute de sortimente de ciocolată.

Statisticile din SUA arată că în fiecare secundă se consumă aproximativ 45 de kilograme de ciocolată. Cu toate acestea, elveţienii sunt cei mai mari consumatori de ciocolată, cu aproximativ 9 kilograme pe an de persoană, faţă de americani, care consumă aproximativ 4.3 kilograme.

În 2019, de Ziua mondială a ciocolatei, Cadbury Dairy Milk a lansat, în premieră mondială, prima imprimantă 3D ce foloseşte ca materie primă ciocolata cu lapte. Primele deserturi din ciocolată produse de imprimanta 3D Cadbury Dairy Milk au fost disponibile la vânzare în același an.

 

Surse: worldcocoafoundation.org; Nouveau Chocolates; choco-museum.ro; historia.ro 

*Articolele noastre sunt informative și nu pot înlocui consult medical, iar recomandările medicale aparțin exclusiv medicilor calificați.