Știi și câștigi sănătate: Pancreasul și rolul său pentru digestie

12 iulie 2021 | 0 comentarii |

Pancreasul, supranumit „organul ascuns”, este unul dintre organele vitale ale organismului uman, situat în cavitatea abdominală, între duoden și splină. Este singurul organ cu dublă funcție, endocrină și exocrină, el excretând enzimele necesare digestiei, precum și insulina și glucagonul cu rol în reglarea glicemiei.

Pancreasul este, după ficat, a doua glandă ca marime din sistemul digestiv și are un rol extrem de important în procesul de digestie, acesta fiind responsabil cu secreția de insulină. Atunci când pancreasul nu mai functionează în parametri optimi pot aparea probleme grave de sănătate. De exemplu, atunci când pancreasul nu mai produce insulină, dar continuă să secrete enzime digestive, apare diabetul de tip 1, iar pacientul are nevoie de tratament pentru a-și regla nivelul de insulină din organism. De asemenea, hormonii produși de pancreas au un rol important în controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor și proteinelor. Pancreasul are un rol esențial în digestie, el controlând metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor și proteinelor. De altfel, celulele pancreatice responsabile cu funcția digestivă ocupă 90% din masa totală a acestuia, iar produsul pancreatic care participă la digestie este sucul pancreatic.

Claude Bernard, născut la 12 iulie 1813, medic și fiziolog francez, este considerat părintele fiziologiei și fondatorul medicinei experimentale, cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcției glicogenice a ficatului, a acțiunii sucului pancreatic și a mecanismului vasomotor. 

 

Structura pancreasului

 

Pancreasul este o glandă mixtă (anexă a tubului digestiv) și singura care cu secreţie atât exocrină (produce sucul pancreatic, ce participă la digestie) cât şi endocrină (secretă doi hormoni antagoniști – insulina, care este un hormon hipoglicemiant, și glucagonul, care este un hormon hiperglicemiant).

Structural, pancreasul prezintă o capsulă, stromă şi parenchim. Capsula înveleşte pancreasul şi trimite prelungiri în interior, formând lobulii pancreasului. Stroma este formată din ţesut conjunctiv lax ce conţine vase de sânge şi nervi. Parenchimul este format din tipuri de celule diferite ce formează pancreasul endocrin şi pancreasul exocrin.

Pancreasul exocrin reprezintă aproape 98% din masa pancreasului. Este format din acini de formă sferică, în structura cărora se găsesc celule sero-zimogene (conţin granule de zimogen). Aceste celule asigură secreţia intermitentă a pancreasului exocrin cu rol foarte important în procesele de digestie. De la nivelul acinilor pornesc canale ce se unesc și formează ductul principal Wirsung şi ductul accesor Santorini, al căror rol este de a prelua secreţia exocrină a pancreasului şi de a o vărsa în duoden – sucul pancreatic.

Pancreasul endocrin ocupă doar 2% din masa organului şi este format din insulele lui Langerhans. Acestea sunt răspândite difuz prin pancreasul exocrin (exact ca insulele împrăştiate prin ocean). Numărul total al acestor insule variază între 500.000 şi 2.000.000, iar diametrul lor nu depăşeşte 400 de micrometri. Insulele sunt formate din celule şi capilare. Rolul capilarelor este de a prelua secreţia endocrină a pancreasului.

 

În structura insulelor au fost identificate 5 tipuri de celule:

Celule de tip A: sunt situate în periferia insulelor şi reprezintă aproximativ 10 – 20% din celulele ce formează insulele. Rolul lor este de a elabora şi secreta glucagonul.

Celule de tip B: sunt mult mai numeroase – 80% din totalul celulelor endocrine. Sunt localizate în centrul insulelor şi secretă insulina.

Celule de tip D: sunt în număr mult mai redus (5%) şi se găsesc răspândite pe toată insula. Aceste celule secretă somatostatin, cu rol inhibitor asupra secreţiei de insulină şi glucagon.

Celule de tip G: ocupă 1% din masa pancreasului endocrin şi secretă gastrina, cu rol în stimularea secreţiei de acid clorhidric de către stomac.

Celule de tip P.P.: predomină în insulele situate la nivelul capului pancreasului. Aceste celule secretă polipeptidul pancreatic (P.P.) cu rol stimulator asupra secreţiei de suc gastric şi inhibitor a secreţiei de suc pancreatic.

 

Principalele boli ale pancreasului 

 

Pancreatita acută este o inflamație acută a pancreasului, cu grade variate de severitate, care poate implica o singură criză sau mai multe recurente, care de obicei apar brusc, durerile abdominale sunt deseori severe, iar această afecțiune poate conduce la sângerare internă și infecție, punând în pericol viața pacientului.

Principalele cauze ale afecțiunii sunt: litiaza biliară, ulcerul gastric și duodenal, infecții virale, bacteriene sau parazitare, trigliceride crescute, hipercalcemia, unele medicamente, leziuni ce comprimă calea biliară principală, abuzul de alcool, anumite traume fizice ale cavității abdominale. Ereditatea joacă, de asemenea, un rol important în pancreatita acută, dar există și cazuri izolate care apar din motive necunoscute. În caz de pancreatită, enzimele digestive ale pancreasului străbat țesuturile altor organe (provocând șocul și insuficiența organului respectiv) și nu staționeaza în ducte, conducând astfel la leziuni severe ale pancreasului.

Simptomele constau în creșterea și întărirea pancreasului, dureri de apăsare în epigastru, digestie incompletă, durere rezistentă la analgezice uzuale, senzație de greață, uneori febră, tensiune arterială scăzută, tahicardie, convulsii, amețeli, stări de confuzie, dificultăți de respirație. Crizele dureroase durează, de regulă, două – patru zile.

Diagnosticul este stabilit în urma analizei enzimelor pancreatice din sânge, testul cu ultrasunete sau tomografia computerizată. Principalul tratament al bolii este repaosul și eliminarea factorilor agresivi (fumat, alcool, alimentație necorespunzătoare), necesar pentru vindecarea țesuturilor. De obicei este necesară spitalizarea, unde pacientul se va odihni, iar hrănirea lui se va face pe cale intravenoasă și-i vor fi administrate medicamente pentru durere. Cand pancreatita este cauzată de calculi biliari este necesară intervenția chirurgicală pentru eliminarea veziculei biliare. După perioada de recuperare, pacientul trebuie să își modifice stilul de viață, pentru a preveni recurențele. Se va evita consumul de alcool, de tutun și de medicamente și se va urmări menținerea unei valori scăzute a trigliceridelor din sânge.

 

* Pancreatita cronică este o afecțiune inflamatorie și degenerativă persistentă a pancreasului, care se definește prin modificarea țesutului glandular al pancreasului, autodigerarea țesuturilor și cicatrizarea (fibroza) acestuia, determinând alterarea secreției enzimelor pancreatice și a hormonilor. Boala se întâlnește mai frecvent la bărbații de peste 45 de ani. În consecință, pacienții cu pancreatită cronică vor avea perturbări în digestia alimentelor, malabsorbție și diabet. În ultimii 20 de ani s-a constatat o creștere a numărului de cazuri de pancreatită cronică, mai ales în țările unde consumul de alcool este crescut, aceasta fiind și principala cauză care declanșează boala (70-90% din cazuri). De asemenea, un rol important în determinarea pancreatitei cronice îl deține dieta bogata în proteine și grăsimi care deseori este asociată cu consumul excesiv de alcool. Riscul de pancreatită cronică este crescut și la pacienții fumatori, iar alte cauze, mai puțin frecvente, pot fi cancerul stomacal, diabetul zaharat și carențele de vitamine solubile.

Istoricul bolii precum și evoluția din punct de vedere imagistic (tomografie computerizată) a pancreasului sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de pancreatită cronică. Diagnosticul se face prin măsurarea valorilor enzimelor din sânge, prin efectuarea CT abdominal cu substanță de contrast, radiografiei, ultrasunete sau alte examene. Poate fi necesar un test endoscopic. Principalul tratament al pancreatitei cronice constă în eliminarea cauzei care a determinat agresiunea pancreasului și, de obicei, este recomandată intervenția chirurgicală pentru înlăturarea cauzei durerii. De asemenea, dieta, medicamentele de substituție enzimatică pancreatică și antialgicele fac parte din terapia pancreatitei cronice. În ultimii ani se încearcă îmbunătățirea tratamentului cu compusi antioxidanți (vitamina C, E, selenium, caroten).

Speranța de viață a pacienților cu pancreatită cronică este mai scazută față de medie (aprox. 10 ani) în cazul în care nu se instituie tratament corespunzator. Principala cauză de mortalitate o constituie cancerul aparatului respirator (plămân, laringe), tuberculoza, afecțiunile cardiovasculare și nu boala în sine.

 

* Cancerul pancreatic este cea mai gravă boală a pancreasului, care poate dezvolta, ca și alte organe ale corpului, tumori maligne sau benigne. Tumorile benigne (canceroase) pot secreta hormoni al căror nivel ridicat cauzează efecte negative asupra organismului. De exemplu, insulina poate fi secretată în cantități excesive, iar aceasta duce la apariția unui nivel periculos de scăzut de zahăr în sânge (hipoglicemie). Un alt hormon, gastrina, poate stimula stomacul să secrete acid clorhidric care provoaca ulcer peptic și alte afecțiuni la nivelul stomacului.

Din păcate, cancerul pancreatic este un tip de cancer cu o malignitate crescută, extrem de agresiv și dificil de tratat. Tulburarea se manifestă, de obicei, la adulții de vârstă mijlocie, primul simptom fiind durerea surdă în partea superioara a abdomenului, care poate radia în spate. Poate apărea și icterul, atunci când este blocat ductul biliar, care transportă bila de la ficat către pancreas. Chirurgia este singura formă eficientă de tratament pentru cancerul de pancreas. Din păcate, majoritatea (95%) dintre cancerele pancreatice sunt adenocarcinoame, care se dezvoltă în țesuturile exocrine și de cele mai multe ori boala este foarte dificil de detectat în stadii incipiente, întrucât simptomele sunt absente sau nespecifice: dureri abdominale, greață, pierderea poftei de mâncare și uneori icter, ceea ce face ca de cele mai multe ori să fie diagnosticat în stadiu avansat, aceasta fiind și explicația mortalității crescute.

 

Alimente recomandate pentru sănătatea pancreasului

 

Deși nu poate fi eliminat total, riscul de cancer pancreatic poate fi diminuat prin câteva măsuri simple, care pot îmbunătăți starea generală de sănătate și o pot menține pe termen lung. Printre recomandările medicilor se numără adoptarea unei diete bogate în legume și fructe proaspete, precum și un program susținut de mișcare. Evitarea fumatului și a consumului de alcool sunt și ele pe lista recomandărilor. Alimente recomandate în pancreatită:

– Iaurt – probioticele sunt cruciale într-o dietă care va contribui la tratarea pancreatitei. Aceste bacterii care se dezvolta în iaurt ajută la menținerea echilibrului sistemului digestiv și la creșterea imunității organismului, prevenind astfel inflamația.

– Supa de legume – este o opțiune delicioasă. Este recomandata mai ales supa de roșii, bogată în antioxidanți, care asigură sănătatea pancreasului.

– Spanacul – este o alegere excelentă și poate fi preparat sub forma de salată sau ca garnitură la felul doi.

– Afinele – conțin antioxidanți care ajută în lupta cu radicalii liberi, care alterează starea de sănătate a unei persoane și favorizează declamșarea unor boli oncologice.

– Vinul roșu sau strugurii roșii conțin cantități importante de resveratrol, un antioxidant puternic. Se poate consuma un pahar pe zi, iar dacă sanatatea nu permite consumul de alcool se va opta pentru strugurii roșii.

– Tofu – o cauză majoră a pancreatitei fiind nivelul ridicat de grăsimi din sânge, carnea poate fi înlocuită cu tofu, un bun substitut care oferă organismului cantitatea necesară de proteine.

– Alte alimente benefice sunt ciuperci, cereale, fulgi de ovaz, spaghete, paine, ovăz, orez, fructe și legume, dar și produse de soia, rădăcina de ghimbir, ginseng asiatic, rădăcina de lemn dulce, coaja de scorțișoara, etc.

În concluzie, dieta ar trebui să aibă un conținut scăzut de grăsimi. Se va mânca puțin și des, pentru a nu se agrava simptomele. Se vor evita cofeina, tutunul, alimentele condimentate, ouăle, untul, brânza, prăjelile, mezelurile, pizza, berea, fasolea și alte alimente care provoacă flatulență sau inflamații ale pancreasului.

 

Surse: enciclopedia britanica; suumc; pancreasfoundation.org; health.harvard.edu; hopkinsmedicine.org

 

*Articolele noastre nu pot înlocui consult medical și nu trebuie interpretate ca sfaturi sau recomandări medicale, acestea aparținând exclusiv unui medic calificat. 


Adaugati un comentariu


 

*