CNAS și Institutul Sportiv Român vor să reducă sedentarismul
Cele două instituții au semnat protocolul „Sport pentru sănătate” prin acre se angajează să promoveze și să susțină un stil de viață sănătos în rândul populației generale.
Razvan Vulcanescu, Adrian Socaciu
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Institutul Sportiv Român (ISR) au semnat, astăzi, un protocol de parteneriat care vizează conceperea, dezvoltarea și implementarea unor programe specializate privind incidența sportului în domeniul sănătății. Prin programul „Sport pentru sănătate”, cele două instituții încearcă să relanseze „sportul de întreținere” în rândul publicului larg, astfel încât efectele sedentarismului să poată fi prevenite, anunță CNAS, printr-un comunicat de presă.
„Recent am anunțat că CNAS intenționează să treacă de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos, să pună accent pe prevenirea și depistarea precoce a îmbolnăvirilor. Unul din elementele-cheie ale prevenției îmbolnăvirilor este stilul de viață sănătos, care înseamnă nu doar evitarea exceselor alimentare sau de altă natură, ci și petrecerea de timp în aer liber, cu activități sportive. Vorbim nu de sport de performanță, ci de sport de întreținere, a cărui practicare în masă trebuie s-o redescoperim și s-o relansăm, pentru că prea mulți cetățeni din păcate sunt tributari sedentarismului și spațiilor închise. Institutul Sportiv Român este un partener esențial în acest scop”, a declarat președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu.
În același context, Adrian Socaciu, președintele Institutul Sportiv Român, a subliniat că importanța sportului pentru sănătate nu poate fi contestată și este mai bine să previi decât să tratezi.
„Protocolul de colaborare «Sport pentru sănătate» are la bază principiul prevenirii. Sportul creşte durata de viaţă, activizează metabolismul, îmbunătăţeşte funcţia pancreasului și normalizează glicemia, menţin sănătatea inimii și a creierului, sunt doar câteva dintre beneficiile sportului pentru sănătate. Iar România are mare nevoie de sport pentru a se menține sănătoasă, în contextul în care 63% dintre români nu practică niciodată niciun tip de activitate sportivă, iar 55% din populaţia României este supraponderală”, a spus Adrian Socaciu.
Referitor la bugetul alocat pentru punerea în practică a proiectului nu se face nicio referire în comunicatul amintit, dar se precizează că protocolul mai prevede participarea CNAS ca partener instituțional la mai multe evenimente pentru promovarea sportului și a sănătății prin sport organizate de ISR, unul dintre acestea fiind Forumul Sportului Românesc.
Nici despre modalitățile concrete în care cele două părți vor colabora pentru îndeplinirea obiectivelor pe care și le-au propus în comun și nici despre perioada de aplicare a protocolului nu sunt date amănunte, dar se menționează că acestea au fost convenite și menționate în documentul seamnat astăzi. Se subliniază însă că „la baza colaborării bilaterale stau principiile transparenţei şi profesionalismului în valorificarea cunoştinţelor şi a experienţei pe domeniul de competenţă al activităţii fiecărei părţi”.
CNAS reamintește că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a prezentat, în acest an, planul de acţiune globală pentru promovarea activităţii fizice, prin care dorește să reducă cu 15% sedentarismul în rândul adulţilor şi al adolescenţilor, până în anul 2030.
Sedentarismul este unul din factorii cei mai nocivi pentru sănătate, dăunând atât siluetei cât mai ales sănătății, care poate fi grav afectată. Nenumărate studii arată că sedentarismul poate duce la obezitate, care la rândul ei este principala bolilor metabolice, dar și la afecțiuni cardiace, cerebrale și chiar la deces timpuriu. Specialiștii atrag atenția că mai mult de patru ore de stat zilnic pe scaun, la birou, în fața calculatorului sau la volan, organismul începe să transmită semnale nocive, iar sănătatea este pusă în pericol. Pentru a preveni acest risc se recomandă cel puțin 10 minute de mișcare (urcat și coborât scări, plimbare în afara biroului etc.) după fiecare oră de stat jos, atrăgându-se atenția că mai multe ore de stat jos consecutiv, zilnic, cresc riscull de deces prematur, chiar dacă se face și mișcare.
