Criza de medici de familie, departe de a fi rezolvată

Subfinanțarea cronică a medicinei primare, birocrația și legislația deficitară vor accentua deficitul de specialiști în domeniu, atrag atenția medicii de familie, care spun că, în momentul de față, cel puțin 4.000 de doctori din această specialitate lipsesc din sistem.

 

Criza de medici de familie se adâncește pe zi ce trece, iar lipsa de stimulare a medicilor tineri de a opta pentru această specialitate s-a văzut și la examenul de Rezidențiat din noiembrie 2022, când 15% din locurile disponbile pentru specialitatea Medicină de familie au rămas neocupate, în timp ce aproximativ 4.000 de medici de familie români profesează în alte state europene, a declarat, astăzi, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB), într-o conferință de presă organizată cu prilejul unui eveniment iniţiat de organizația profesională pe tema specialităţilor medicale deficitare și a problemelor existente în acest moment în domeniul medical.

Potrivit Colegiului Medicilor din România (CMR), în peste 400 de localităţi din mediul rural nu există medic de familie, iar la fel ca și în alte specialități deficitare,„în centrele mari universitare există o foarte mare condensare de medici, în timp ce în foarte multe alte zone din ţară este un deficit”, a subliniat președinta CMMB.

 

În contextul în care nevoia de medici de familie este acută, Cătălina Poiană a atras atenţia asupra necesităţii creşterii încrederii pacientului în medicul de familie, care nu trebuie să fie doar „un eliberator de hârtii”, ci „primul filtru” în activitatea de asistenţă medicală acordată pacienţilor.

„Sunt o serie întreagă de probleme pe care noi le-am identificat legat de acest deficit în ceea ce privește medicina de familie. Cred că ceea ce este foarte important este că rolul medicului de familie în cadrul sistemului de sănătate nu este în totalitate elucidat și de aici pot să apară multe disfuncționalități. Finanțarea este insuficientă, și acest lucru este valabil pentru tot sistemul de sănătate, dar pentru medicina de familie în mod special”, a spus dr. Cătălina Poiană, care a subliniat că o altă problemă este legată de curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de familie, care trebuie adaptat.

În momentul de faţă, în contract cu CNAS sunt în jur de 9.700 de medici de familie și ar fi nevoie de încă cel puţin 4.000, în acest moment, în sistem, a spus la rândul său, dr. Raluca Zoiţanu, vicepreşedinte Patronatul Medicilor de Familie Bucureşti.

 

Medicul Sandra Alexiu, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, a arătat că există probleme inclusiv în unele orașe. „Credem că în medicina de familie sunt nişte probleme care ţin de structură şi de strategie. Nu prea respectăm ceea ce consideră că este important să se respecte la nivel internaţional privind asistenţa medicală primară, în care medicina de familie reprezintă principala parte, nu prea respectăm angajamentele pe care ţara noastră şi le-a luat în acest sens. Ce am observat este că nu se implică autoritatea locală, motivul pentru care majoritatea colegilor noştri care au plecat, aproximativ 4.000 cred până acum, din România în alte ţări a fost tocmai implicarea autorităţilor locale. Ei le-au pus la dispoziţie sediu în care să-şi desfăşoare o activitate normală pentru medicina primară şi modalităţi de finanţare atractive pentru medic şi toată familia lui, care să poată să îi sprijine mutarea acolo. Noi avem probleme pentru că avem, cel puţin în oraşe, sedii care sunt abandonate din punct de vedere urbanistic, care nu sunt vândute colegilor, sunt cu redevenţe uriaşe şi pentru care ar trebui să se investească mult în partea de consolidare, bani pe care un cabinet, cu actuala finanţare, nu îi poate avea şi nici nu poate obţine credit de aşa măsură”, a arătat dr. Sandra Alexiu.

 

În contextul în care medicii de familie se confruntă cu birocratizarea excesivă, cu o finanţare insuficientă şi cu alte probleme legate de legislaţia greoaie, cei care vin din urmă nu mai sunt atraşi spre acest domeniu. „E foarte greu să te descurci în legislaţia din momentul ăsta. Eu cred că colaborarea între instituţii este soluţia, de 6 ani de când sunt la Colegiu în continuare zic acelaşi lucru, dacă vom avea fir scurt între Minister şi Casă, între Casă şi Colegiu şi Colegiul să nu fie doar consultativ, să aibă un rol, nu doar de mediator”, a explicat dr. Adriana Mihălaş, secretar CMMB.

Aceasta consideră că „acum, statutul medicului de familie este undeva la un nivel periferic, întreţinut de legislaţia în vigoare. Nu suntem decât nişte anexe la o ştampilă cu rază scurtă de acţiune pentru a trimite un pacient la specialist, pacientul vine şi dă cu pumnul în masă: «Vreau acolo, acolo, acolo!»”.

O altă problemă, semnalată de medicul Sandra Alexiu, este finanțarea. „Există o confuzie permanent şi cred că intenţionat întreţinută între venitul cabinetului şi venitul medicului, deşi este uşor de demontat prin cifrele pe care le avem şi prin faptul că atractivitatea este scăzută”.

 

La nivel de soluţii, rectorul UMF Carol Davila, prof. dr. Viorel Jinga, a vorbit despre o legislaţie care să elimine din birocraţia care sufocă în acest moment medicina de familie, dar şi despre alte potenţiale măsuri punctuale, pentru cei care vor merge să facă practică în mediul rural, unde există mare nevoie de medici.

În viziunea sa, legea ar trebui modificată astfel încât medicul de familie să nu mai fie un birocrat. Şefii de disciplină din Universităţile de Medicină s-ar putea întâlni pentru a stabili o curiculă comună pentru medicina de familie, s-ar putea introduce cursuri opţionale în anumite domenii ale medicinei de familie, în afara programei.

Rectorul UMF a precizat că „poate ar trebui ca studenţii să fie obligaţi să facă practică de vară şi în mediul rural, pentru a vedea cum este acolo medicina de familie”. De asemenea, se ia în calcul posibilitatea acordării unor burse sau stimulente pentru cei care vor face practică în mediul rural. Rectorul a mai precizat că un medic de familie poate să fie medic şcolar şi atunci se poate introduce la acest capitol, atestatul de medicină şcolară.

 

Dr Alexiu a subliniat că specialitatea Medicină de familie nu este atractivă nici pentru studenţi, pentru că „poate nu lucrăm destul la lucrul acesta, elevii de şcoală şi liceu au la dispoziţie «Şcoala altfel», unde pot să înţeleagă care este drumul lor în viaţă şi îşi pot alege direcţia, în schimb, pentru studenţi poate nu facem destul, ca să înţeleagă fiecare specialitate către care se poate îndrepta şi în ce măsură este mai apropiată modului lui în care a ales specialitatea şi să punctăm puţin pe partea vocaţională. Pentru că, în medicina de familie, o specialitate în care stai foarte mult de vorbă cu pacienţii, în care te înconjori de familiile pacienţilor şi pe care le îngrijeşti în continuitate o viaţă întreagă, tipul de relaţie este cu totul special faţă de restul specialităţilor medicale. Atractivitatea trebuie manifestată prin felul în care îşi fac stagiile şi în care sunt primiţi la manifestările noastre, să nu existe piedici, noi ne-am confruntat cu piedici în primirea lor la conferinţă, pentru că studenţii în medicină nu sunt văzuţi ca profesionişti în sănătate”, a punctat președinta Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, care și-a exprimat temerea că în curând „nu va mai avea cine să ne îngrijească, nici pe noi, nici pe dumneavoastră”, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atrage tinerii către această specialitate.

 

Dr. Raluca Zoițanu consideră că „pentru a avea medici de familie în zonele rurale, cel mai bine este să găsim copii din acele zone care au legături trainice cu satele, pe care să-i ajutăm să urmeze o carieră chiar în medicină de familie şi apoi să se întoarcă cu drag în locurile natale, după acei 10 ani de pregătire, cât durează de când termini liceul până când ajungi medic de familie în toată lumea, nu numai în România”, să existe „burse de studiu ţintite pentru cariera medicală”, iar în curricula de pregătire, medicina de familie să fie mutată din anul 6, în anii preclinici, astfel încât studenţii să ia contact cu această specialitate „în momentul în care ei sunt mai entuziasmaţi despre ceea ce urmează să facă”, iar în următorii ani de facultate, să se gândească la cum ar fi să fie medici de familie.

Ministerul Sănătății a anunțat că va organiza o sesiune extraordinară a concursului de rezidențiat în 14 mai 2023, pentru cele 628 de locuri și posturile rămase neocupate în urma examenului organizat în noiembrie, anul trecut. Cele mai multe au fost la Chirurgie generală – 99, urmate de 93 la Medicina de urgenţă, iar pe locul trei Medicina de familie, cu 46 de locuri neocupate. Lista locurilor şi posturilor disponibile se găseşte pe site-ul rezidentiat.ms.ro.