Dieta mediteraneană – un posibil factor care previne declinul cognitiv la vârsta a treia

Un studiu internațional a relevat faptul că o astfel de dietă, urmată timp de 12 luni, a fost asociată cu schimbări benefice la nivelul microbiomului intestinal şi cu scăderea diversităţii bacteriene.

Efectele benefice ale unei alimentații de tip mediteranean bazată pe fructe, legume, salate, semințe, ulei de măsline şi peşte/fructe de mare sunt deja recunoscute și au fost probate în urma a numeroase studii. Dieta Mediteraneană are la bază alimente pe care oamenii obişnuiau să le consume în anii ’60 în Grecia şi Italia. Cercetătorii au descoperit că, în perioada respectivă, aceste popoare erau extraordinar de sănătoase comparativ cu americanii, de exemplu, şi nu erau atât de expuşi bolilor. Numeroase studii au arătat că Dieta Mediteraneană poate ajuta la scăderea în greutate, dar în același timp previne atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale, diabetul de tip 2 şi moartea prematură.

O cercetare recentă relevă că o astfel de dietă ar putea contribui și la reducerea progresului fragilităţii şi declinului cognitiv. Concluzia aparține unui grup internațional de experţi din Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda şi Polonia, care au dorit să vadă dacă urmarea unei diete mediteraneene timp de un an ar putea îmbunătăţi calitatea microbiomului intestinal al participanţilor la un studiu pe care l-au inițiat.

Cercetătorii au analizat microbiomul intestinal în cazul a 612 persoane cu vârste cuprinse între 65 şi 79 de ani, din cinci ţări, înainte şi după ce subiecții au respectat o dietă existentă sau au trecut la regimul mediteranean.

Participanții la studiu au respectat timp de 12 luni o dietă bogată în fructe, zarzavaturi, nuci, legume, ulei de măsline şi peşte şi săracă în carne roşie şi grăsimi saturate, adaptată nevoilor persoanelor vârstnice. Aceștia au fost împărţiţi în mai multe grupe, respectiv cei care prezentau deja fragilitate cognitivă, cei aflaţi pe punctul de a deveni fragili cognitiv şi cei care nu se confruntă cu fragilitate cognitivă.

Urmarea dietei mediteraneene timp de 12 luni a fost asociată cu schimbări benefice la nivelul microbiomului intestinal, rezultate din scăderea diversităţii bacteriene. Astfel, cercetătorii au remarcat o creştere a tipurilor de bacterii asociate anterior cu indicatori care reduc fragilitatea, cum ar fi viteza de mers şi forţa unei strângeri de mână, precum şi funcţii cerebrale îmbunătăţite, cum ar fi memoria. Totodată, urmarea acestei diete a fost asociată cu o producţie redusă a unor potenţial dăunătoare substanţe chimice inflamatorii.

Potrivit cercetătorilor, cea mai surprinzătoare descoperire a fost consistenţa asocierilor dintre markerii microbiomului adaptat în urma dietei cu markerii biologici ai îmbătrânirii. Aceștia spun că schimbările au fost determinate în cea mai mare parte de o creştere în conţinutul de fibre alimentare şi în vitaminele şi mineralele asociate – în special C, B6, B9, potasiu, fier, mangan şi magneziu.