Distribuitorii contestă măsura interzicerii temporare a exportului paralel de medicamente
Aceștia susțin că propunerea înaintată de Ministerul Sănătății este una ilegală și încălcă prevederile de pe Piața Unică europeană.
La scurt timp după ce Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică un proiect legislativ care prevede suspendarea pentru o jumătate de an a exportului paralel pentru anumite medicamente, după reacția venită din partea producătorilor, distribuitorii și-au exprimat și ei punctul de vedere, contestând măsura propusă de autorități.
Astfel, într-un comunicat al Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) se precizează că o astfel de decizie ar încălca principiile Pieței Unice europene, dar și legislația în vigoare.
În opinia distribuitorilor, în cazul în care ar fi constatat discontinuități în ceea ce privește aprovizionarea cu medicamente, autoritățile ar fi trebuit să emită o alertă naţională privind scăderea stocurilor sub un nivel minim acceptat şi să întocmească o „listă temporara sub observație” pe care să fie incluse medicamentele interzise temporar la export. Chiar și așa, distribuitorii mai precizează că perioada de interdicție a exporturilor nu poate depăși 14 zile, timp în care se pot restabili stocurile. ADEM condamnă modul în care ministerul a luat o astfel de decizie, precizând că nu a fost făcută „o analiză detaliată, bazată pe date concrete şi fără a se preciza în niciun fel care sunt motivele scăderii sau epuizării acestor stocuri de medicamente”.
În acest mod, spun distribuitorii, autoritățile române încalcă recomandările Comisiei Europene precum și prevederile din Tratatul Uniunii Europene cu privire la libera circulație. În aceste condiții, reprezentanții ADEM fac un apel către autorități să reevalueze lista medicamentelor propuse a fi interzise la export pentru o jumătate de an, ținând cont de această dată și de respectarea principiilor pieței unice precum și a reglementărilor la nivel european.
Coralia Kreyer, director executiv ADEM, a atras atenția, într-o dezbatere organizată ieri, de Ziarul Financiar, că motivele pentru care Comisia Europeană a impus procedura de infringement (de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor) au fost din lipsa unor date statistice concrete în ceea ce priveşte exportul paralel care ar fi putut genera această interzicere. Ea a menționat că „la o primă analiză a listei, care conţine 72 de denumiri internaţionale, am constatat că este vorba de 800 de denumiri comerciale. În plus, lista conţine atât medicamente inovative, cât şi generice, dar şi medicamente care nu sunt destinate ariei oncologiei, care nu sunt autorizate în România. Această listă nu poate fi implementată fără a fi prezentate date exacte”.
Reamintim că lista care face obiectul ordinului MS include 125 de medicamente din categoria citostaticelor și 47 de imunosupresoare, necesare în tratamentul pacienților oncologici și al celor care au suferit un transplant. Produsele respective au devenit tot mai greu de găsit pe piața internă, fapt pentru care Sorina Pintea a elaborat un proiect de ordin prin care să se interzică distribuirea acestor medicamente în afara țării, pe o perioadă de șase luni.
Documentul legislativ a fost lansat în dezbatere publică , iar măsura ar urma să producă efecte până la data de 31 martie 2020, când ar putea fi reluat exportul cu medicamentele incuse pe listă.
Nici producătorii de medicamente nu s-au declarat întrutotul de acord cu această măsură, aceștia precizând că principala cauză a apariției discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente din această gamă nu este exportul paralel, ci prețul de referință, care este foarte mic, și mai ales taxa clawback aplicată în România companiilor care produc medicamente.
În acest fel, este mai avantajos pentru distribuitori să trimită medicamentele pe piața externă, acolo unde acestea au prețuri de referință mai mari decât cele din România, în timp ce companiile farmaceutice sunt tentate să își mute facilitățile de producție în alte țări, acolo unde nu sunt atât de împovărate de taxa clawback, care la noi a ajuns la valoare de 25% și este aplicată nediferențiat.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a promis însă că în curând va fi reglat prețul de referință care, recunoaște, afectează producătorii, distribuitorii și retailerii farmaceutici, și că va modifica taxa clawback, pentru că intenția sa nu este aceea de a face probleme pieței și industriei farma, ci de a rezolva problema asigurării medicamentelor necesare pacienților.
