INTERVIURILE SB: Cecilia Manolescu, seful ITM Buzau, despre Sanatatea in Munca, obligatii si riscuri

20 noiembrie 2013 | 2 comentarii |
Cecilia Manolescu, sef ITM Buzau

Cecilia Manolescu, sef ITM Buzau

Sanatatea fizica si psihica a oricarui angajat este direct proportionala cu randamentul lui in activitatea prestata pentru compania/institutia in care lucreaza. Din pacate, unii angajatori uita asta si-si exploateaza angajatii la maxim sau isi expun riscurilor intreaga echipa, iar in anumite domenii de activitate, chiar si pe benficiarii serviciilor oferite.

Principala preocupare a Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) este preventia, dar in cazul in care normele legale sunt incalcate, sanctiunile pot fi dintre cele mai dure.

Despre cele mai importante obligatii privind sanatatea si securitatea in munca (SSM) ale angajatorului, dar si ale angajatului, necesitatea examenului medical periodic si colaborarea cu medicul de medicina muncii, riscurile de accidente de munca si imbolnaviri profesionale, precum si sanctiunile prevazute pentru nerespectarea actelor normative in vigoare, ofera raspunsuri, in exclusivitate pentru Sanatatea Buzoiana, inspectorul sef al ITM Buzau, Cecilia Manolescu.  

 

asigurariReporter SB: De multe ori vedem in statisticile ITM sanctiuni aspre aplicate angajatorilor, atunci cand salariatii nu au examenul medical periodic efectuat sau nu au costume de protectie. Care sunt obligatiile angajatorului in acest sens si care sunt riscurile si sanctiunile?

Cecilia Manolescu: Una dintre cele mai importante obligatii pe care le are angajatorul in ceea ce priveste Sanatatea in Munca, potrivit art. 27 alin. (1) din Codul muncii, consta in examinarea medicala a fiecarui angajat – atat la angajare, cat si periodic, pentru a se asigura daca acesta este apt sau nu pentru prestarea muncii prevazuta in contract.

Importanta respectarii acestei prevederi rezida in faptul ca in cazul nefericit al unui accident de munca sau al unei imbolnaviri profesionale, lipsa certificatului de examinare medicala poate avea consecinte grave asupra angajatorului care poate ajunge din aceasta cauza in atentia procurorilor.

Articolul 37 din Legea nr. 319/2006, spune foarte clar: „Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda”. Iar obligatia de a lua aceste masuri revine strict angajatorului, in orice aspect legat de munca.

 

spital Rep. SB: Exista categorii de angajati sau domenii de activitate specifice, in cazul carora se impun controale medicale mai amanuntite sau analize suplimentare?

CM: Este important de stiut ca examenul medical este obligatoriu, chiar si in cazul ucenicilor sau al angajatilor cu contract de munca la domiciliu. In cazul angajarii in domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si in alte domenii stabilite prin acte normative, se pot solicita si teste medicale specifice. Este interzisa insa solicitarea efectuarii unor teste de graviditate la angajare.

Examenul medical trebuie repetat in mod regulat, la intervale ce depind de conditiile de munca, dar care nu pot fi inferioare termenului de 1 an. In situatia in care medicul de medicina a muncii constata inaptitudinea permanenta, salariatul trebuie trecut pe un alt loc de munca, corepunzator aptitudinii sale. Daca un asemenea loc de munca nu exista vacant in unitate, salariatul poate fi concediat, in temeiul art.61 lit.c) din Codul muncii. Lipsa confirmarii scrise a medicului ca un salariat este apt pentru locul sau de munca se sanctioneaza cu amenda de pana la 2.000 de lei.

 

control medicalRep.SB: Am intalnit situatii in care angajatii sunt reticenti in privinta controlului medical sau incearca prin orice metode sa se eschiveze de la aceasta obligatie, invocand tot felul de pretexte. In astfel de cazuri, ce risca angajatii care refuza sa se prezinte le controlul medical ?

CM: Daca un angajat refuza sa se prezinte la examenul medical periodic, atunci i se acorda consiliere psihologica, iar daca refuza in continuare, i se poate rezilia contractul de munca, fara vreo obligatie din partea angajatorului.

Tocmai de aceea este necesar ca fiecare angajator sa se documenteze pentru a sti exact ce obligatii legale ii revin in ceea ce priveste examenul medical, ce presupune colaborarea cu un medic de medicina muncii, cu ce periodicitate si in ce situatii trebuie organizat examenul medical, care sunt cele patru rezultate cu care se poate finaliza examenul medical, ce trebuie facut in cazul in care un angajat este declarat inapt pentru postul lui si ce formulare trebuie completate, astfel incat la un eventual control sa nu existe riscul unor sanctiuni.

 

incendiuRomcarbonRep.SB: Sa schimbam putin registrul si sa vorbim despre accidentele de munca. Stim ca, din pacate, au fost destul de multe, pe parcursul anului trecut. Cate evenimente de acest gen sunt in evidenta institutiei pe care o conduceti si care sunt urmarile acestora?

CM: Inspectorii ITM Buzau au verificat, anul trecut, 32 de evenimente, in cadrul cărora s-au inregistrat 61 de accidente la locul de munca.  Din totalul accidentelor, 52 s-au soldat cu incapacitate temporara de munca, iar in trei dintre ele a intervenit starea de invaliditate de gradul II.

Patru dintre cele 61 de accidente s-au produs in alte judete (Alba – 1, Brasov – 2, Dolj – 1), unitatile avand sediul social in judetul Buzau. In cadrul celor 32 de evenimente cercetate de inspectorii de munca, doua au fost incidente periculoase, produse la Primaria Amaru si Romcarbon SA.

In ceea ce priveste domeniile de activitate in care au fost inregistrate accidentele, 11 dintre cazuri s-au produs in domeniul fabricarii produselor din cauciuc si mase plastice. Cinci cazuri, din care unul mortal, s-au inregistrat in domeniul fabricarii produselor textile, iar alte patru cazuri, din care unul mortal, in industria alimentara. Alte patru cazuri, din care unul mortal, au fost in industria constructiilor metalice; cate trei cazuri (cu 12 accidentati in total), in colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor, constructii de cladiri, comert cu amanuntul si activitati referitoare la sanatatea umana; iar cate doua cazuri in domeniul fabricarii altor mijloace de transport, comert cu ridicata, industria metalurgica, fabricarea bauturilor etc.

 

ambulanta neuromedRep.SB: Ce ne puteti spune despre cauzele care au dus la producerea acestor evenimente?

CM: Printre cauzele care au stat la baza producerii accidentelor de munca inregistrate se regasesc accidente de circulatie, neefectuarea la timp a operatiilor indispensabile securitatii muncii, expunere la riscuri in afara sarcinilor de serviciu in locuri cu pericol. Accidentele de munca de traseu, neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare sau caderi de la acelasi nivel prin alunecare au fost, de asemenea evenimente care au dus la invaliditate și chiar la deces.

Nu în ultimul rând, tolerarea abaterilor de la disciplina tehnologica sau de la respectarea normelor de securitate a muncii, neasigurarea corelarii unor operatiuni, caderi prin pasire in gol sau dezechilibrare, socuri excesive la pornirea sau oprirea unor echipamente sau alte cauze specifice unor domenii de activitate au stat la baza producerii evenimentelor încadrate ca accidente de muncă.

 

Cecilia Manolescu

Cecilia Manolescu

Rep.SB: Avand in vedere ca astfel de incidente nedorite se pot petrece in orice moment, ce prevederi legale ii obligă pe angajatori sa dispuna de o dotare minim necesara pentru acordarea primului ajutor in situatii de acest gen?

CM: Articolul 10 alin.1 din Legea 319/2006 obliga angajatorii sa ia „toate masurile necesare pentru acordarea primului ajutor”, ceea ce inseamna, evident, ca trebuie sa aiba permanent in firma cel putin o trusa sanitara de prim-ajutor, omologata si perfect functionala. Iar art.39 alin.6 din aceeasi lege precizeaza ca incalcarea respectivei dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 6.000 de lei.

Inspectorii ITM cunosc foarte bine legislatia si sunt foarte stricti in privinta respectării ei.

Este suficient sa va ganditi cum ar fi ca in firma la care lucrati sa se produca un accident de munca si sa nu aveti trusa de prim ajutor. Circumstantele ar fi agravante, iar angajatorul ar risca sa ajunga in fata instantei, unde niciun judecator nu i-ar ierta neglijenta. Potrivit legii, orice trusă de prim-ajutor trebuie să conțină cele 29 de articole obligatorii, iar calitatea lor trebuie verificata si certificata in conformitate cu prevederile in vigoare ale Ministerului Sanatatii. Practic, nu exista firma care sa nu aiba obligatia de a avea trusa sanitara de prim ajutor.

In cazul activitatilor industriale, agricole, de prestari servicii sau de proiectare-cercetare, trebuie sa existe o trusa la cel mult 25 de angajati. Se pot aplica sanctiuni si pentru ca nu exista suficiente truse de prim ajutor!

 

Trusa-medicala-prim-ajutor-eVXQZRep SB: La momentul actual, pe piata exista o oferta foarte bogata de truse de prim ajutor, insa fiecara gama are un continut diferit. Vorbiti-ne despre dotarile standard pe care trebuie sa le contina.

C.M.: Din pacate, pe piata circula foarte multe truse de prim ajutor contrafacute, asa cum se intampla si in cazul altor produse, chiar si al medicamentelor. Aceste truse despre care vorbeam nu indeplinesc conditiile stabilite de Ministerul Sanatatii, prevazute in Anexele si 1 si 3 ale Ordinului 427/2002. A avea o trusa neregulamentara este echivalent cu a nu avea deloc, astfel ca si in cazul unei truse necorespunzatoare, amenda de 6.000 de lei se pastreaza.

Trusa sanitara standard se compune dintr-o cutie din material plastic, cu colturi si muchii rotunjite, in care sunt depozitate instrumente si materiale sanitare, medicamente si materiale diverse, necesare acordarii primului ajutor, toate omologate. Cutia trebuie sa fie rigida, sa asigure etanseitatea corespunzatoare pentru protejarea continutului fata de praf si umezeala, sa permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista continutului si sa fie dimensionata si compartimentata corespunzator.
In ceea ce priveste continutul, sunt 29 de articole obligatorii, a caror calitate trebuie verificata si certificata in conformitate cu prevederile in vigoare. Intre acestea, regasim: foarfece cu varfuri boante; dispozitiv respiratie gura-gura; pipe Guedel; plasturi; fasa tifon, bandaj triunghiular, comprese sterile; vata hodrofila sterila; alcool sanitar; alcool iodat; solutie de rivanol; garou; leucoplast, atele din plastic; perogen, ace de siguranta; pahare de unica folosinta; brosura de prim-ajutor; un carnetel si un pix, astfel incat in cazul unei interventii sa fie notate ora si procedurile efectuate, pentru ca medicii sa stie cu exactitate de unde pornesc.

 

Dr. Celine Toader

Dr. Celine Toader

Rep.SB: Despre bolile profesionale consemnate in randul angajatilor buzoieni ce ne puteti spune?

C. M.: Anul trecut, specialistii Directiei de Sanatate Publica Buzau, in colaborare cu cei ai Inspectoratului ­Te­ritorial de Munca au cercetat 16 cazuri de imbolnavire profesionala. Pentru unul dintre acestea is-a infirmat caracterul profesional al bolii. Amanunte despre acestea si cum pot fi ele privite din punct de vedere medical puteti solicita, insa, medicului Celine Toader, de la DSP Buzau, care are o vasta experienta in domeniul medicinei muncii si bolilor profesionale.  

In conformitate cu ­preve­derile legale in vigoare, referitor la cercetarea si inregistrarea evenimentelor, ITM Buzau desfasoara activitati de cercetare a evenimentelor care au loc in judetul Buzau si au produs deces, invaliditate evidenta sau confirmata, accidente colective, incidente periculoase si inre­gistrare a tuturor accidentelor de munca produse de angajatorii care au sediul social sau pentru care, sediul secundar are personalitate juridica, in judetul Buzau.

 

zilieri tineriRep. SB: In ultima perioada, fenomenul angajarii zilierilor sau minorilor pentru anumite activitati ocazionale a inregistrat o amploare deosebita. Pe langa verificarile pe care stim ca faceti frecvent in privinta incheierii unor contracte legale de munca, spuneti-ne cum sunt protejate aceste persoane din punctul de vedere al sanatatii si securitatii in timpul acestor activitati?

C.M.: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, tocmai a suferit modificari, intrate in vigoare la inceputul lunii noiembrie 2013. Printre acestea regasim „extinderea ariei beneficiarului de lucrari”, astfel incat forta de munca in regim zilier sa poata fi utilizata fie de o persoana fizica, persoana juridica, persoana fizica autorizata sau intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale, intreprinderi familiale. Se creeaza, de asemenea posibilitatea copiilor cu varste de 15-16 ani de a presta activitati necalificate cu caracter ocazional, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali. Atentie, insa, vorbim numai despre activitati potrivite dezvoltarii lor fizice si aptitudinilor pe care le au, altfel incat sa nu le fie inculcate drepturile la dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, dreptul la educatie si care nu le pericliteaza starea de sanatate. Durata activitatii nu poate depasi 6 ore/zi si 30 de ore/saptamana si nu se va desfasura in timpul noptii.

Trebuie stiut si ca activitatea desfasurata ca zilier nu confera persoanei respective calitatea de asigurat in sistemele de asigurari publice, asa ca daca doreste sa fie asigurat, acesta o poate face personal, la sistemul de asigurari public de pensii, somaj si la sistemul de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale.

S-au stabilit, totodata, obligatiile in domeniul sanatatii si securitatii in munca ce revin beneficiarului si persoanei care desfasoara activitati necalificate.

 



Comentarii (2)

  1. Medic de spital spune:

    Multe lucruri laudabile dar…
    Este adevarat ca s-au facut pasi importanti privind sanatatea in munca si protectia muncii. Fata de anii 80-90, numarul de accidente de munca a scazut drastic (o parte se datoreaza si disparitiei unor industrii).
    Dar, si intotdeauna exista un dar, nu se spune nimic despre cum se respecta aceste normative, chiar in sectorul sanitar.
    Si aici sunt de discutat doua aspecte: timpul de lucru si norma de lucru.
    Desi suntem in UE, timpul de lucru pentru medicii din spital depseste, pentru cei care fac garzi, cele 48 de ore saptamanal in mod sistematic; iar pe masura ce numarul de medici scade, depasirea este tot mai mare.
    Si sistemul sanitar este o ”industrie” care are norma de munca, respectiv pentru fiecare tip de activitate, un medic este normat la un numar de paturi si indirect la un numar de pacienti pe an (culmea, exista legi si norme in acest sens). In special in acele sectoare unde lipsa de medici este mai acuta, acest normativ este depasit si de 4-5 ori, fara ca cineva de la ITM sa se agite. Pe de alta parte, in fiecare an Ministerul Sanatatii vine cu noi obligatii pe care le strecoara, mai mult sau mai putin legal, in sarcina medicilor (spitalizarile de zi, consultatiile din policlinica).
    Pana la un punct, medicii au inteles ca e nevoie sa presteze mai multa munca, poate ca si depasirea timpului de lucru au inteles-o, dar ramane pe mai departe de neinteles de ce totusi acest efort nu este si remunerat corespunzator.
    Pentru acest motiv, domnii si doamnele de la ITM ar trebui sa mai vina prin spitale si sa verifice aceste aspecte pe care le stiu de mult, dar pe care probabil ca au primit ordin sa nu le discute.
    Poate cei care lucreaza in sectorul sanitar ar merita cel putin un raspuns – il asteptam.

Adaugati un comentariu


 

*