Ioana Mihăilă și Raed Arafat, despre cât de pregătită e România pentru valul 4 al pandemiei

Ministrul Sănătății spune că, până acum, sunt disponibile pentru adulții bolnavi de COVID aproximativ 340 ATI la care s-ar putea adăuga 110, iar pentru tratarea copiilor infectați, numărul paturilor ar putea ajunge la 1600.

 

De mai bine de o lună de zile, de când se discută mai intens despre valul 4 al pandemiei de COVID-19, specialiștii în boli infecțioase atrag atenția că numărul de cazuri ar putea urca, în perioada de vârf, la peste 1.500 de cazuri pe zi, dar autoritățile din sănătate abia acum caută soluții pentru ca spitalele să fie pregătite de ceea ce va urma. Astăzi, într-o conferință de presă susținută la Ministerul Sănătății, împreună cu șeful DSU, Raed Arafat, ministrul Ioana Mihăilă a declarat că dacă „anul trecut, pe vremea aceasta, aveam în jur de 1.000 de cazuri pe zi, iar pregătirea spitalelor, alături de respectarea măsurilor de protecție erau singurele măsuri care se puteau lua pentru a face față pandemiei”, anul acesta avem la îndemână vaccinul, iar „intensitatea acestui val 4 și modul în care spitalele vor reacționa și modul în care pacienții cu afecțiuni non-COVID vor putea fi tratați în aceste unități sanitare depinde de fiecare dintre noi, de alegerea noastră de a ne vaccina, astfel încât să se poată limita efectele asupra sistemului sanitar”. Ministrul Sănătății a declarat că vârful pandemic ar putea fi la sfârșitul lunii septembrie, când numărul de pacienți internați ar putea ajunge la 4.000.

 

Despre cât de pregătită este România să facă față valului 4 al pandemiei, în contextul în care tulpina Delta a virusului SARS-CoV-2 este extrem de contagioasă, iar în alte țări face deja ravagii, ministrul Mihăilă spune că în urma teleconferințelor pe care le-a avut săptămâna trecută cu DSP-urile și managerii unităților sanitare, a încercat să se centralizeze problemele cu care se confruntă fiecare dintre spitale și ce măsuri ar trebui luate pentru a fi pregătite în cazul în care va crește numărul de cazuri.

„S-a centralizat numărul de paturi disponibile și ordinea în care fiecare secție le poate pune la dispoziția bolnavilor COVID, precum și necesarul de personal pentru secțiile ATI. Știm că varianta Delta a viruslui afectează într-o măsură mai mare tinerii și copii, așa că am solicitat unităților sanitare să DSP-urilor, numărul maxim de paturi disponibile destinate îngrijirii acestora. Până acum avem centralizate și disponibile aproximativ 340 de paturi de Terapie Intensivă adulți, așa cum arată raportarea de la CNCCI de astăzi de la ora 10.00, iar Direcțiile de Sănătate Publică au raportat că pot pune la dispoziție un număr maxim de 110 paturi de terapie intensivă COVID și pot crește numărul de paturi destinate tratamentului copiilor cu infecție COVID până la 1.600. Aceasta este situația de acum, când ne referim la adulți, și până unde putem crește când ne referim la copii”, a declarat ministrul Mihăilă marți în cadrul conferinței de presă de astăzi.

 

În ceea ce privește tratarea copiilor infectați, ministrul Sănătății a menționat că numărul paturilor destinate acestora poate crește până la 1.600, dar și că ventilatoarele de care dispun spitalele permit adaptarea tratamentului pentru copiii care s-au infectat cu noul coronavirus și, prin urmare, aceștia pot fi tratați și în secțiile de adulți. „E important de menționat că acei copii infectați cu COVID pot fi tratați și în secțiile de adulți, ventilatoarele permit adaptarea tratamentului la copii”, a declarat Ioana Mihăilă.

Managerul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, atrage însă atenția că cele cinci paturi ATI COVID ale unității medicale sunt deja ocupate, grupa de vârstă cea mai afectată fiind cea între șase luni și un an, iar doi dintre ei sunt intubați. „Avem cinci paturi ATI COVID. Ele sunt pline. Valul patru a început, crește numărul de pacienți mai ales în sfera pediatrică. Grupa de vârstă cea mai afectată este șase luni – un an. Atenție! Majoritatea copiilor care vin cu COVID sunt cu părinți nevaccinați și, din păcate, mulți dintre ei nu cred în virus. Simptome grave! A crescut foarte mult numărul pacienților cu manifestări grave. Sunt pacienți intubați, cu manifestări respiratorii. La copii”, a declarat conf. dr. Alexandru Ulici, la un post central de televiziune.

 

Şeful Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a spus că a avut, la rândul său, o videoconferinţă cu reprezentanţii Unităţilor de Primiri Urgenţe (UPU), pentru a le pregăti să facă faţă unui număr mai mare de pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19. „Noi am realizat încă o videoconferinţă cu Unităţile de Primiri Urgenţe, în mod deosebit pentru a le pregăti ca să facă faţă, din nou, unui număr mai mare de pacienţi suspecţi sau confirmaţi, cu probleme grave sau nu, care vor ajunge în UPU. Pentru acest motiv, le-am solicitat să se pregătească şi pe partea de investigaţii şi pe circuite, astfel încât să poată să deservească ambele categorii de pacienţi, categoria pacienţilor suspecţi şi confirmaţi, dar şi a pacienţilor care vin pentru alte motive decât COVID. Pentru că există, din păcate, un număr foarte important de pacienţi care vin acum, în medie, de 9.000 – 10.000 mii de cazuri pe zi la acest moment, chiar fără să fie creşterea majoră a cazurilor COVID, care poate să se întâmple în următoarea perioadă şi care, cu siguranţă, va solicita sau va suprasolicita Unităţile de primiri urgenţe şi mai mult”, a declarat Arafat.

El a menționat că a solicitat, de asemenea, verificarea capacităţii de ventilație și de oxigenare din aceste unităţi, astfel încât „să ne asigurăm că avem tot ce trebuie, şi pentru copii, ca să fim siguri că putem să asigurăm şi copiilor asistenţă în cazul în care acest lucru va fi necesar”.

 

Dr. Raed Arafat mai spus că, în acest moment, în România nu se preconizează un lockdown, cum a fost cel precedent, iar dacă situația o va impune, se vor lua măsuri la nivel zonal, în funcție de rata de incidență a infectărilor cu SARS-CoV-2.

„Lockdown cum a fost înainte nu se preconizează, pentru că avem alte mijloace și alte posibilități. Noi, oricum nu am fost într-un lockdown total, în care să spunem că am închis țara cum s-a întâmplat în alte state. Am avut poate o situație mai serioasă la începutul pandemiei, în primele două luni, dar după asta am mers pe incidențe, pe măsuri mai mult locale sau zonale, nu pe măsuri generale, naționale, cu mici excepții. Acest lucru cred că va fi, din nou, abordarea noastră mai departe. Hotărârea de Guvern care este valabilă și care urmează să prelungească starea de alertă prevede și incidențele de 2 la mie, de 3 la mie și spune clar ce întâmplă, când ne întoarcem la situația de dinainte de 1 august, când ne întoarcem la situația de 1 iunie. Sunt măsuri care vor fi luate pe zone. Dacă într-o zonă ajungem la o anumită incidență care prevede să se limiteze accesul, atunci se va aplica această măsură. Dar coroborată și cu ce avem acum la îndemână”, a declarat Raed Arafat în cadrul conferințeo de presă de la MS.

Referitor la eventuale restricții pentru persoanele nevaccinate, Arafat susține că este posibil „să fie permisii pentru unii ca să nu ajungem la restricții pentru toți”.

 

Pe de altă parte, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, medicul Valeriu Gheorghiţă, a arătat astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Naţional al Audiovizualului, unde a pledat pentru difuzarea în regim de campanie de interes public a unor spoturi referitoare la vaccinarea împotrivit SARS-CoV-2 a copiilor de peste 12 ani, că în cazul infectării cu varianta Delta a virusului, media vârstei persoanelor decedate a scăzut de la 71 de ani la 68 de ani, 12% neprezentând comorbidităţi.

„Se constată o scădere a mediei vârstei de la 71 de ani la 68 de ani, deci, practic, începe să afecteze şi persoanele mai tinere. Şi dacă înainte, 94% dintre persoanele care, din păcate, au decedat prin COVID-19 aveau comorbidităţi, în momentul de faţă acest procent a scăzut la 88%. Deci, practic, 12% din persoanele care şi-au pierdut viaţa în ultima lună din cauza COVID-19 au fost persoane care nu aveau boli asociate. Or, asta ne ridică această problemă legată de posibilitatea de a declanşa forme mai grave. Şi este cumva logic, pentru că încărcătura virală a persoanelor infectate cu varianta Delta este, se pare, de 1.000 de ori mai mare decât la persoanele infectate cu formele anterioare”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

 

Îngrijorarea autorităților ar trebui să fie însă cu atât mai mare cu cât România se află pe penultima poziție în clasamentul vaccinării din Uniunea Europeană, cu 31,5% din populație imunizată cu cele două doze recomandate, după Bulgaria, care are doar 18,6% din populație vaccinată complet împotriva virusului SARS-CoV-2, cu mult sub media europeană, de 62,35%, după ce în primăvară se poziționa printre primele 4 țări europene în ceea ce privește rata imunizării.

Dacă în primăvară, autoritățile s-au lăsat „îmbătate” de succesul înregistrat în prima fază, când populația deja decisă abia aștepta sosirea dozelor și se programa pe liste de așteptare, acum se pare că au conștientizat că lipsa de comunicare a făcut ca atunci când vaccinurile puteau să ajungă la marea majoritate a populației să scadă ritmul de vaccinare de la peste 100.000/zi, în luna mai, la mai puțin de 15.000 de persoane pe zi în august.

Potrivit raportărilor actualizate, doar puțin peste cinci milioane de români au fost vaccinați, adică numai jumătate din ținta stabilită pentru 1 septembrie, de către guvern, care a trebuit să vândă sau să doneze milioane de doze de vaccin, pentru a evita expirarea lor.

Valeriu Gheorghiță, avertizează că „acest nou val îi va afecta în special pe cei care nu au fost vaccinați”, dar recunoaște că în spatele ratei scăzute de inoculare se află o campanie de informare nereușită despre vaccin, chiar și în rândul personalului medical la care rata de vaccinare se situează sub 60%. La acestea se adaugă neîncrederea românilor în liderii lor, care era deja pronunțată înainte de pandemie.

 

Previziunile sumbre par să se confirme deja, în ultimele 24 de ore, în România înregistrându-se un număr dublu de noi îmbolnăviri față de ziua precedentă, în contextul în care în ultimele 14 zile se înregistrează un trend constant ascendent. Potirivit datelor Grupului de Comunicare Strategică, față de ultima raportare, au fost înregistrate 782 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, iar alte 137 de persoane au fost reconfirmate pozitiv în ultimele 24 de ore, în urma a peste 40.000 de teste.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este deja de 1.476, din care 205 sunt internate la ATI. Tot în ultimele 24 de ore au fost raportate 14 decese (8 bărbați și şase femei) ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, din care 13 aveau comorbidități.

 

În județul Buzău, în ultimele 24 de ore au fost diagnosticate 9 persoane nou infectate cu SARS-CoV-2, pacienții având vârste între 22 și 83 de ani, iar dintre acestea dor 1 a avut nevoie de internare. În stare gravă sunt, la ora actuală, 2 pacienți  internați la ATI în Spitalul Județean de Urgență, iar ați 4 sunt la ATI în spitalul din Râmnicu-Sărat, astfel că doar 3 patru dintre cele rezervate pacienților diagnosticați cu COVID-19 mai sunt libere la ora actuală.

În ceea ce privește vaccinarea, la nivel național, 11.690 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, din care 7.838 cu prima doză, iar 3852 cu doza a doua. La Buzău, în centrele de vaccinare și la medicii de familie s-au administrat 132 de doze de vaccin (102 doza I și 30 – doza II) în ultima zi.

În total, până la data de 23 august au fost vaccinați complet 5.064.546  de români, iar cu o singură doză, 5.187.862 de persoane, în timp ce la Buzău sunt vaccinate complet 73.903 persoane, iar cu o singură doză, 84.838.

Medicii atrag atenția că în spitale ajung în stare gravă în special persoanele nevaccinate, care au peste 50% plămânii afectați.