Lipsesc antibioticele și antitermicele din farmacii. Ministerul Sănătății vrea să suspende exportul a 16 medicamente, pentru 6 luni
Multe medicamente folosite pentru tratarea afecțiunilor de sezon lipsesc din farmacii, iar în contextul creșterii numărului de afecțiuni respiratorii, Ministerul Sănătății intenționează să suspende exportul a 16 medicamente, antibiotice și antitermice de uz pediatric, pentru șase luni.
Farmaciile din toată țara se confruntă cu o criză majoră de antibiotice, antivirale și antitermice, iar ministerul Sănătății spune că aceasta se datorează discontinuităților apărute în ultimele luni în disponibilitatea produselor pe piața din România. În contextul creşterii îngrijorătoare a numărului de cazuri de afecțiuni respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii -, inclusiv a numărului de cazuri de gripă confirmată în laborator, concomitent cu lipsa medicamentelor antivirale, antitermice și antibiotice, în special de uz pediatric, Ministerul Sănătății intenționează să suspende exportul a 16 medicamente, în special antibiotice și antitermice de uz pediatric, dar și alte tipuri de medicamente, inclusiv oncologice, măsura fiind prevăzută într-un proiect de ordin despre care ministrul Alexandru Rafila a vorbit recent, într-o conferință de presă.
Actul normativ ar urma să aprobe „Lista medicamentelor antibiotice și antitermice cu administrare orală, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, a căror distribuție în afara teritoriului României se suspendă temporar, pe o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin”.
Criza medicamentelor durează de luni bune și se adâncește de la o zi la alta, iar în Buzău, unde în ultima perioadă „activitatea gripală a evoluat cu intensitate înaltă”, farmaciștii spun că aproape că nu mai au ce să le dea pacienților, fie copii, fie adulți, atunci când cer un antibiotic, un antiviral sau un antitermic, chiar dacă acesta le-a fost prescris de medic. Lipsesc din farmacii Tamiflu și alte antivirale uzuale, lipsesc Panadol și Nurofen sirop (pentru copii) și chiar Paracetamol, antibioticele Zinat, Augumentin, Amoxicilină, dar și alte medicamente pe care medicii le prescriu în această perioadă. Cauza principală a lipsei acestora este „exportul paralel”, pe care Ministerul Sănătății vrea să-l interzică temporar.
Anexa proiectului cuprinde 16 medicamente, respectiv, 13 antibiotice și 3 antitermice de uz pediatric, pentru care se propune suspendarea exportului: amoxicilină, amoxicilină / acid clavulanic, azitromicină, cefaclor, cefalexină, cefiximă, cefpodoxim, cefuroximă, claritromicină, fosfomicină, fenoximetilpenicilină, sulfametoxazol / trimetoprim, sultamicilină (antibiotice), ibuprofen suspensie orală, paracetamol soluție orală și paracetamol sirop (antitermice de uz pediatric).
Măsura este considerată necesară „pentru evitarea disfuncționalităților în asigurarea antibioticelor și antitermicelor de uz pediatric, disfuncționalități ce conduc fără posibilitate de interpretare la sincope grave în îmbunătățirea stării de sănătate a bolnavilor, cu consecințe critice ce pot fi ușor de prevăzut pentru viața acestora în perioada de criză”, se menționează în referatul de aprobare al proiectului de act normativ.
Datele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), alături de care Ministerul Sănătății a analizat „posibilitatea restricţionării temporare la export pentru anumite categorii de medicamente, mai ales antibiotice pentru copii şi alte tipuri de medicamente, inclusiv oncologice”, prezentate în document, sugerează că există discontinuități în aprovizionarea pieței din România pentru medicamentele pentru care exportul ar urma să fie suspendat.
Aceste discontinuități temporare sau permanente se înregistrează „inclusiv pe fondul motivelor de fabricație, cerere și consum ridicat, întârzieri sau indisponibilitatea materiilor prime necesare formelor de ambalare, a substanțelor active, dar și a motivelor comerciale cauzate de creșterea prețurilor utilităților pe fondul crizei energetice și implicit a tuturor componentelor de pe întreg lanțul de fabricație”, susțin autorii proiectului.
În plus, în sezonul gripal 2021/2022 s-a observat o creștere a consumului de antipiretice pediatrice (forme orale lichide) față de aceeași perioadă precedentă, pe fondul valului de infecții respiratorii. Spre exemplu, pentru ibuprofen (forme orale lichide) s-a înregistrat o creștere de 49%, iar pentru paracetamol de 57%.
„Apreciem că datele de mai sus confirmă faptul că împrejurările prezentate reprezintă o situație în care sănătatea și viața persoanelor trebuie protejate”, se mai arată în document.
În ultimii ani se înregistrau cel mult 300 de cazuri de gripă în șapte zile, iar în perioada 19-25 decembrie, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) a raportat 2.685 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 1.644 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă şi cu 79 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceeași perioadă au fost raportate 94 de cazuri confirmate de gripă (18 cu virus AH3, 28 cu virus AH1, 46 cu virus gripal A nesubtipat şi 2 cu virus gripal B) și 16 cazuri de infecţii respiratorii acute severe (SARI), cu 15 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a sezonului anterior.
Totodată, CNSCBT arată că, în perioada de referință au fost raportate 140.688 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii, de aproape patru ori mai multe cazuri decât în perioada similară a anului trecut, când au fost 38.322 de cazuri înregistrate.
Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM), reprezentativă pentru distribuția paralelă din România, susține însă că restricționarea exportului de medicamente „ar putea provoca turbulențe nejustificate în piața unică, fără a rezolva cauzele fundamentale ale acestor penurii”.
