LIVERTRANS: „Transplantul nu este despre cifre sau despre câți suferă, ci despre destine care așteaptă să fie salvate”

Asociația Transplantaților de Ficat din România condamnă modul în care este „dibolizat” prof. dr. Irinel Popescu, cu informații din „dosare prefabricate” și consideră că cei care „instrumentează” aceste scandaluri „trebuie condamnați pentru zădărnicirea salvării vieților celor din spitale”.

 

Zilele trecute, DNA anunța, printr-un comunicat, că a trimis în instanță un dosar în care medicul Irinel Popescu, Directorul Centrului de Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni, supranumit „părintele transplantului de ficat din România”, este acuzat că „ar fi promis că va oferi suma de 100.000 euro organelor de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, învestite cu instrumentarea și soluționarea unor cauze în care acesta ar fi fost vizat”, așa cum se menționează în comunicatul procurorilor anticorupție.

Reacția imediată a medicului a fost, tot prin intermediul unui comunicat, că totul este o „înscenare pusă la punct extrem de minuțios de către reprezentanții DNA”. Dr. Irinel Popescu susține că „NU am promis, NU am oferit și nici NU am dat vreunei persoane o sumă de bani sau alte foloase, pentru a obține soluții favorabile în dosarele aflate în instrumentarea organelor de urmărire penală” și își exprimă convingerea că instanța „va stabili dacă organele statului au acţionat cu bună sau cu rea-credinţă, dacă au fost urmate procedurile legale pentru astfel de situaţii, dacă a existat vreo ipotetică faptă, dacă a existat vreun mobil ascuns, dacă au existat presiuni sau constrângeri, de orice fel”.

 

Sute de reacții au apărut, ulterior, pe rețelele de socializare, prin care transplantații de ficat s-au arătat indignați de „înscenarea” pe care organele de cercetare i-ar fi făcut-o medicului Irinel Popescu. Aceștia consideră că „este o acțiune concertată a anumitor instituții ale statului asupra activității de transplant din România” și că „vina tuturor acestor oameni e ca au salvat mii de vieti prin transplant, o activitate care aduce sute de milioane de euro anual clinicilor specializate din Occident”. Sute de oameni subliniază în mesajele lor probitatea morală și profesională a chirurgului Irinel Popescu, pe care-l aseamănă cu „Dumnezeu” prin ceea ce a făcut pentru ei și pentru transplantul din România. Aceștia refuză să creadă că un om care lor le-a dat o nouă viață, total dezinteresat, poate fi acuzat de „mită”. Mai mult, ei se întreabă, retoric, cum este posibil ca o instituție precum DNA poate instrumenta un dosar și poate trimite un om în instanță pe baza unei „așa-zise promisiuni” și nu a unei fapte.

 

O astfel de reacție a venit și din partea Asociației Transplantaților de Ficat din România – LIVERTRANS, printr-un comunicat pe care-l redăm integral:

„ Asociația Transplantaților de Ficat din România este una din expresiile vii ale excelenței în medicină. Este o excelență care s-a construit în timp, de peste două decenii.Transplantul nu este despre cifre sau despre câți suferă, ci despre destine care așteaptă să fie salvate.

Cine a fost încercat de boală poate să intuiască lupta teribilă pe care suferinzii, în cazul nostru cei cu ciroză hepatică, ori cancer hepatic sau alte boli terminale ale ficatului, o dau zi de zi.

Drumul pentru excelență se construiește greu, cu destine dedicate, cu viață dăruită celorlalți. Pentru a ajunge medic independent de transplant, după declarația unui astfel de specialist, îți trebuie cel puțin 15 ani de practică medicală, asta dacă ai vocație! Cine dintre noi are puterea să munceasca cel puțin15 ani pentru un vis?

 

Excelența românească în materie de transplant hepatic s-a construit prin munca asiduă. Transplantul nu este povestea unui om, este povestea unei echipe. Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu a construit școala românească de transplant hepatic, școală recunoscută la nivel internațional.

Specialiștii formați în Clinica de Transplant Hepatic de la Spitalul Fundeni salvează vieți în multe spitale de top din lume. Profesorul Irinel Popescu este cel care contribuit substanțial, personal și prin discipolii săi, și la fondarea școlii de transplant hepatic din Republica Moldova; a reușit să-i unească pe profesioniștii din chirurgia transplantului hepatic din spațiul românesc. 

Drumul a fost lung și au fost realizate aproape 1000 de operații de transplant hepatic în România, din 2000, până în 2021. Cele mai multe au fost realizate în perioada 2013-2014. Lumea întreagă vorbea despre miracolul românesc, despre creșterea extraordinară a numărului de donatori de organe din România. Știrile despre miracolul din societatea românescă au făcut ocolul lumii. Era momentul de recunoaștere internațională a școlii românești de transplant.

 

Dar, când excelența a fost recunoscută, au apărut scandalurile în presă, acuzații care s-a dovedit ulterior nefondate.

Oare ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi păstrat ritmul donărilor de organe din 2013? Astăzi, aproape 400 de pacienți cu afecțiuni grave ale ficatului ar trăi. Dacă luăm în considerare faptul că prelevările de la un donator în moarte cerebrală salvează 5 vieți, numărul oamenilor salvați ar fi putut fi chiar mult mai mare. Dacă am mai adăuga și familiile pacienților care primesc șansa de refacere a vieții prin transplant, numărul beneficiarilor ar fi fost și mai mare. Oare cei care au instrumentat acele scandaluri au conștientizat masacrul făcut?

Lucrurile din domeniul transplantului hepatic păreau că au revenit la normal; avem un sistem predictibil de alocarea a organelor, avem o instituție a transplantului care funcționează. În ultimile luni, Asociația Transplantaților de Ficat din România a transmis o scrisoare către ESOT,  în care spijineam eforturile profesioniștilor din domeniul transplantului de organe, astfel ca viitorul Congres, din anul 2025, să se desfășoare în România.

 

O reafirmare a valorii școlii de transplant din România trebuia din nou împiedicată. Unii și-au amintit de „Voi bate Păstorul şi oile turmei vor fi risipite.” (Matei 26: 31). O nouă campanie de denigrare a profesorului Irinel Popescu a început zilele acestea, cu tot arsenalul propagandistic: scurgeri de informații din dosare prefabricate, murdărirea numelui lui de către tot felul de nulități.

Dacă cei care recurg la asemenea  metode ar avea părinții sau copiii internați în spital, așteptând nerăbdători un transplant de ficat, credeți că s-ar mai preta la astfel de înscenări  pentru calomnierea chirurgului?

 Suntem convinși că ar încerca să înțeleagă fenomenele și procesele medicale și s-ar pune în slujba lor, pentru a ajuta la salvarea vieților și nu pentru distrugerea lor.

 

Dacă oameni obișnuiți au fost condamnați pentru zădărnicirea combaterii pandemiei doar pentru că nu au purtat masca pe stradă sau pentru că și-au exprimat îndoiala privind eficacitatea măsurilor guvernamentale, atunci cei care instrumentează atât de neprofesionist acest caz, trebuie condamnați pentru zădărnicirea salvării vieților celor din spitale, căci acțiunea lor are ca efecte clare, incontestabile, moartea pacienților care puteau fi salvați dacă medicul ar fi lăsat să-și facă datoria și nu hărțuit, pus să dea declarații peste declarații și înlăturat de lângă patul bolnavilor și din secția de chirurgie. 

Vor răspunde  când se va dovedi că totul a fost o înscenare și medicul va fi achitat? Sau pentru crimele generate de acțiunea lor, care îi alungă pe ceilalți medici din România, îngroziți de acest linșaj al celui mai mare specialist în chirurgia ficatului pe care l-a dat România până acum?

Modul în care este instrumentat acest caz (inacceptabil în orice țară civilizată) reduce speranțele că sistemul sanitar românesc poate fi redresat, căci diabolizarea publică a profesorului Irinel Popescu este un atac grav la una din puținele oaze de excelență medicală.

Scandalul din 2015 a lăsat în urmă peste 500 de morți ce ar fi putut fi salvați. După acest scandal, câți pacienți de pe listele de așteptare se vor pierde?

Consiliul Director LIVERTRANS”