Ministerul Sănătății extinde lista medicamentelor eliberate cu rețetă specială

În încercarea de a limita consumul exagerat al pastilelor care conțin substanțe halucinogene, ministrul Sănătății, Alexandru rafila, a anunțat că extinde lista produselor farmaceutice care vor putea fi luate doar cu prescripție specială.

 

Problema consumului drogurilor pare să ia proporții nebănuite în România. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că problema drogurilor va fi discutată în CSAT, considerând că a devenit o problemă de securitate națională, iar premierul Marcel Ciolacu a cerut vehement, instituțiilor de forță, să acționeze „foarte ferm şi foarte direct” cu privire la problema drogurilor. Subliniind că „este timpul să declarăm toleranţă zero pe tot ceea ce înseamnă trafic de droguri” și că „toate instituţiile de forţă şi cele care aplică legea în România trebuie să pună combaterea acestui flagel în prim-planul activităţii”, premierul a le-a cerut să se concentreze „pe marile rețele de trafic de droguri, nu asupra consumatorilor”, respingând afirmația ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, cconform căruia „lupta cu drogurile la categoria adulți e pierdută”.

 

La rândul său, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că în România sunt milioane de consumatori de substanțe interzise, iar „tema drogurilor afectează România la nivel de flagel”. Ministrul susține că s-a intensificat lupta împotriva drogurilor, dovadă fiind și faptul că dacă „în 2010 vorbeam de 6.000 de dosare legate de tematica droguri, în 2015 erau 8.700 de dosare, iar anul acesta, în primele opt luni, am avut 20.000 de dosare”, în timp ce în penitenciare sunt 1.100 de persoane care execută pedepse pentru infracțiuni din sfera traficului de droguri, din care 709 sunt recidiviști cu antecedente penale pe infracțiuni din aceeași sferă.

Gorghiu a subliniat însă că fenomenul este unul „foarte dinamic” și „la fiecare săptămână apare o substanță psihoactivă nouă, iar 98% dintre ele nu se pot detecta prin analizele de sânge”, iar acest fenomen afectează mai ales populația tânără, adolescenții fiind foarte expuși, confirmând afirmația premierului potrivit căruia clanurile mafiote prosperă în România și că există rețele de traficanți care încă nu au fost destructurate.

 

În contextul în care consumul de droguri afectează tot mai mulți tineri și adolescenți, vârsta consumatorilor coborând până la 12-13 ani, Ministerul Sănătății a decis să extindă lista medicamentelor care se vor elibera cu rețete speciale, în încercarea de a limita consumul pastilelor care conțin substanțe halucinogene. Deși aceste medicamente ar trebui folosite exclusiv pentru tratamentul bolnavilor cu dureri atroce și numai la recomandarea medicului specialist (oncolog sau psihiatru), unii tineri și adolescenți le combină cu alcool și le înghit, iar potrivit specialiștilor, în câteva săptămâni apare deja dependența.

Medicamentele care conțin substanțe psihotrope sau stupefiante, luate în cantități mari, cauzează halucinații, iar în cele din urmă, afectează percepția, gândurile și sentimentele consumatorului, atrag atenția specialiștii, care spun că cel mai frecvent sunt identificate benzodiazepinele, atunci când tinerii care consumă astfel de cokteiluri ajung la urgențe.

 

Multe dintre aceste medicamente se găsesc doar în spitale ori sunt eliberate din farmacii cu rețete speciale de culoare verde sau galbenă, dar cumva, tinerii reușesc să și le procure. În Romania sunt peste 200 de substanțe psihotrope sau stupefiante care pot fi eliberate cu astfel de rețete, în scop medical, în tratamente pentru insomnii, depresii și unele afecțiuni psihice, cum ar fi diazepam, codeină, alprazolam, sau în terapia durerii pentru formele terminale de cancer, precum medicamente care conțin morfină, metadonă, fentanil ori oxicodonă.

Ministerul Sănătății a decis să extindă lista acestor medicamente cu zopiclon, cinolazepam și tramadol, care nu vor mai putea fi cumpărate cu rețeta simplă. „Sunt trei molecule cu care ne propunem să extindem lista de medicamente care se eliberează pe bază de prescripție specială. E o măsură care sigur nu o să ducă la eradicarea posibilității de a obține astfel de produse, dar sigur o va limita. Noi nu putem să facem decât să reglementăm medicamentele care se eliberează în farmacii, dar, din păcate, comerțul online cu medicamente, multe dintre ele contrafăcute sau falsificate există acolo, nu putem să intervenim direct, dar există instituții care o fac cu siguranță”, a precizat ministrul Sănătății.

 

Ministrul Alexandru Rafila a menționat că și medicul de familie poate prescrie aceste medicamente, dar numai pe un formular special înregistrat, în baza unui dosar depus la Direcția de Sănătate Publică de care aparține, care conține certificatul de liberă practică, autorizația sanitară de funcționare a cabinetului, contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și certificatul de înregistrare fiscală. Astfel, rețeta apare în sistemul informatic, atât la medic cât și la farmacie, unde „există o trasabilitate”, și dacă „pentru o rețetă simplă nu poți să verifici”, pentru rețeta compensată și pentru rețeta cu regim special este o evidență clară.

„De aceea introducem o evidență strictă a eliberării lor și, în mod evident, atunci și cei care le eliberează nu vor putea să o facă decât în prezența unei astfel de rețete. Încercăm astfel să reducem posibilitatea de utilizare”, a mai sus ministrul Alexandru Rafila.

 

Pe de altă parte, specialiștii antidron atrag atenția că, de multe ori, tinerii consumă droguri contrafăcute, pentru că li se pare „cool”, dar acestea îi afectează și mai mult. „Este ocombinație realizată chiar de dealeri câteodată. Adaugă anumite medicamente cu efect similar substanței. Mai sunt și combinațiile făcute de tineri pentru a ajunge mai repede la starea euforică, fără a fi interesați de efectele negative care apar după ce trece această euforie”, a explicat dr. Bogdan Gheorghe, Agenția Națională Antidrog. Studiul ESPAD, realizat de Agenția Naională Antidrog, un studiu care se realizează la nivel european, privind prevalența consumului de droguri în populația școlară de 16 ani, arată că există foarte mulți tineri care au experimentat cel puțin o dată în viață consumul de droguri.

Dacă în 2022, la Spitalul Obregia ajungeau în fiecare lună cam 12 adolescenți consumatori de droguri, anul acesta, media a urcat la 19 pe lună. Medici spun că de cele mai multe ori, pacienții de 13 ani care ajung în spitale sunt deja dependenți, ceea ce înseamnă că au început consumul de droguri cel puțin cu câteva luni înainte.