Ministrul Rafila a reușit să-și pună din nou „în cap” medicii de familie

Îndemnul ministrului Sănătății către „toată lumea” de a merge „cât mai repede” la medicul de familie pentru a primi rețetele cu care să-și ia pastilele de iodură de potasiu din farmacii a generat o reacție dură din partea medicilor, care atrag atenția că li se va bloca „inutil” activitatea, iar pacienții cu probleme reale de sănătate vor fi puși în dificultate.  

 

Ministrul Sănătății, ​Alexandru Rafila, a reușit să redeclașeze un conflict mai vechi cu medicii de familie, pe tema distribuției iodurii de potasiu, după ce abia-i mai liniștise cu promisiunile că vor putea accesa banii din PNNR pentru modernizarea și dotarea a 3000 de cabinete și intenția de a reforma activitatea de medicină primară de care este nevoie pentru a se putea face față crizei acute de medici de familie cu care se confruntă România la ora actuală.

Ministrul a îndemnat, luni, pe „toată lumea”, să meargă cât mai repede la medicul de familie pentru a intra în posesia prescripției medicale pentru pastilele de iodură de potasiu, pe care să le ridice apoi de la cea mai apropiată farmacie. „Distribuţia pastilelor de iodură de potasiu este perfect funcţională, îndemn pe toată lumea, toate persoanele cu vârsta de până la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia, şi avem 2.500 de farmacii în toată ţara de unde îşi pot ridica în mod gratuit aceste pastile”, a declarat luni, Alexandru Rafila, într-o conferință de presă organizată la Ministerul Sănătății.

Milioane de pastile de iod așteaptă să fie ridicate gratuit de românii cu vârsta sub 40 de ani, dar se pare că, așa cum a recunoscut și ministrul, „lumea nu a fost foarte interesată”, deși, în opinia sa, sistemul de prescripție și de distribuție ar fi unul „perfect funcţional”, pe care ministerul l-a pus la punct, așa cum susține ministrul care însă nu a putut spune și cât s-a distribuit până acum către populație din cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu produse de Antibioice Iași, cumpărate în această primăvară cu aproximativ 30 de milioane de lei, de la Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat.

 

Anunțul ministrului „taxat” de medicii de familie

 

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) a reacționat imediat la declarațiile ministrului Alexandru Rafila, atrăgând atenția că dacă „toată lumea” de peste 40 de ani se va duce să le ceară rețetă pentru iodura de potasiu se va crea o blocare a activității cabinetelor și este posibil ca pacienții cu reale probleme de sănătate să fie nevoiți aștepte câteva zile sau săptămâni până vor obține o programare în vederea unei consultații.

„Având în vedere anunţul ministrului Sănătăţii cu privire la prezentarea imediată a persoanelor eligibile cu vârsta sub 40 de ani la medicul de familie, pentru eliberarea prescripţiei cu iodură de potasiu, aducem la cunoştință pacienţilor cu probleme de sănătate curente că este posibil să aştepte câteva zile sau săptămâni până vor putea obține o programare pentru o consultație la medicul de familie”, a transmis FNPMF, printr-un comunicat.

Medicii atrag atenția că deși în mod firesc „au prioritate urgenţele medico-chirurgicale”, conform „indicațiilor ministrului Sănătăţii de astăzi”, prioritatea se transferă către „persoanele sănătoase cu vârsta sub 40 de ani care doresc rețeta pentru iodura de potasiu, pe care o vor ridica ulterior din cele 2.500 de farmacii din lista afişată pe siteul ministerului”, în contextul în care aceste rețete „nu pot fi trimise pe Whatsapp, e-mail, fiind necesară prezența fizică la cabinet. Semnalăm că şi Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS funcționează cu întreruperi de astăzi dimineață, astfel încât pot să apară întârzieri şi pentru consultaţiile programate. Ne cerem scuze pacienţilor noştri pentru situația în care am fost puşi din nou de ministrul Sănătăţii”, subliniază Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie.

Ministerul Sănătății revine cu „noi precizări”

 

Ca răspuns la criticile medicilor de familie, Ministerul Sănătății a revenit, luni seară, cu noi precizări, privind distribuția iodurii de potasiu. „Pentru o corectă informare a populației”, Ministerul Sănătății subliniază într-un comunicat, că nu este niciun element de „noutate” (în afirmațiile ministrului Rafila), pentru că Ordinul de ministru care reglementează problema pastilelor cu iod este în vigoare încă din iunie 2022.

„Distribuirea de pastile de iodură de potasiu se face în scopul administrării la populația de până în 40 de ani NUMAI în caz de expunere după un incident nuclear. Este contraindicată administrarea preventivă a comprimatelor” și „încă de la începutul conflictului din Ucraina, Ministerul Sănătății s-a preocupat de procurarea pastilelor de iod și a inițiat o campanie de informare a populației referitoare la modul de utilizare a acestora. Distribuția către populație se face în mod gratuit pe baza prescripției eliberate de către medicul de familie. Aceasta nu este o noutate, ordinul de ministru care reglementează activitatea este în vigoare încă din 23 iunie 2022. Pastilele de iod se eliberează în peste 2.500 de farmacii, lista acestora regăsindu-se se pe site-ul Ministerului Sănătății”, se precizează în comunicatul MS.

Medicii de familie au revenit la rândul lor și au amintit că „aşa cum am propus Ministerului Sănătăţii din luna martie a.c., solicităm în continuare eliberarea comprimatelor de iodură de potasiu direct din farmacie, fără prescripție medicală, şi urmărirea eliberării pe CNP prin intermediul unei platforme digitale simple create în regim de urgență de Serviciul de Telecomunicații Speciale”.

 

Politici sanitare „pe genunchi” 

 

Problema iodurii de potasiu a izbucnit în luna martie când românii au dat iama în farmacii, după declanșarea conflictului din Ucraina și, la fel ca în cazul Ivermectinei, considerată „panaceu” pentru coronavirus, au golit rafturile de pastile de iod și de orice suplimente alimentare care conțineau o cantitate infimă de iod.

Deși Ministerul Sănătății are un Departament pentru Politici Sanitare care ar fi trebuit să reacționeze imediat și să gestioneze situația, medicii au fost cei care au avertizat, la început, că administrarea iodului „după ureche” poate face mai mult rău decât bine.

Ministerul Sănătății a reacționat abia atunci când iodul a devenit „tema zilei” în mass-media, iar ministrul Rafila și-a asumat „meritul” de a distribui pastilele de iod chiar prin Ministerul Sănătății, explicând totodată că „administrarea de comprimate sau pastile de iodură de potasiu trebuie făcută în cazul unei urgențe, doar la indicația autorităților” și numai „dacă există în proximitatea României un incident nuclear, iar acest incident se soldează și cu creșterea nivelului de radiații în România și există iod radioactive în cadrul acestei radiații”.

În aprilie, ministrul Sănătății a vorbit aproape exclusiv despre iod, în toate aparițiile sale publice, iar la comanda Ministerului Sănătății, 30 de milioane de pastile de iod au fost produse „de urgență”, de Antibiotice Iași. Costurile s-au ridicat la aproximativ „30 de milioane de lei”, iar achiziția a fost făcută de Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat, nu de Ministerul Sănătății, așa explica Alexandru Rafila pe 5 aprilie, la solicitarea jurnaliștilor, într-o conferință de presă la sediul Ministerului Sănătății.

 

Un proiect eșuat, dinainte anunțat

 

Achziția unei cantități imense de iodură de potasiu nu a rezolvat însă situația, pentru că bâlbâielile au continuat cu distribuția, Ministerul Sănătății iscând un conflict de proporții cu medicii de familie, prin intermediul cărora a anunțat, inițial, că vrea să se facă  distribuirea către populație.

Medicii de familie s-au opus vehement, invocând că această nouă „sarcină” ar crește aglomerația și birocrația în cabinetele medicale și ar risca să le blocheze activitatea, într-o perioadă oricum complicată de valul de viroze și gripe, COVID-19, testare COVID-19, vaccinare, consultații, rețete, trimiteri etc., subliniind totodată că „decizia de a distribui iodură de potasiu în mod preventiv este riscantă, ținând cont de comportamentul obișnuit al populației” și atrăgând atenția autorităților că în alte țări, unde iodura de potasiu se distribuie periodic, au fost găsite alte soluții, precum distribuirea prin farmacii sau trimiterea lor prin poștă, la adresa cetățenilor eligibili.

Distribuirea pastilelor de iodură de potasiu ar fi trebuit să înceapă, potrivit declarațiilor inițiale ale ministrului Rafila, în săptămâna 5-11 aprilie, dar din cauza refuzului medicilor de familie de a se implica în această activitate, pe 4 aprilie, Ministrul Sănătății anunța că amână distribuirea pentru a face mai întâi o „campanie de informare”.

La început, campania de informare a constat în postarea câtorva slide-uri pe site-ul Ministerului Sănătății și al Institutului Național de Sănătate Publică, iar pe 28 aprilie, Consiliul Național al Audiovizualului anunța că a aprobat, la solicitarea Ministerului Sănătății, difuzarea unei campanii de informare cu privire la folosirea iodurii de potasiu, cu difuzare în regim de campanie de interes public a unui spot radio şi tv, timp de două luni, în regim local, regional și naţional.

 

Declarații controversate 

 

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Tiberius Brădățan, declara la sfărșitul lunii mai că pastilele de iod ar urma să fie distribuite de către Direcțiile de Sănătate Publică și doar în caz de accident nuclear, nu anticipat, așa cum anunțase ministrul. Declarația a făcut inconjurul presei câteva zile în presă, stârnind numeroase comentarii, având în vedere faptul că pastilele de iod sunt eficiente doar dacă sunt administrate la cel mult 12 ore de la un eventual accident nuclear, iar acesta a fost principalul motiv pentru care se anunțase că pastilele vor fi distribuite preventiv.

Ministerul Sănătății a transmis, într-un târziu, o precizare privind distribuirea comprimatelor de iodură de potasiu, prin care sublinia că pastilele „de iodură de potasiu trebuie administrate către persoanele eligibile în cazul pericolului de expunere la radiații ca urmare a unui incident nuclear. Ministerul Sănătății lucrează la organizarea unui sistem de distribuție gratuită către populație care va fi operationalizat după ce campania de informare publică asupra acestui subiect se va încheia”, menționând totodată că  „domnul secretar de stat Tiberius Bradațan a prezentat doar un punct de vedere personal, nefiind la curent cu acest subiect”, de parcă secretarul de stat în MS ar fi fost o persoană oarecare și nu un oficial cu responsabilități la vârful Ministerului Sănătății.

În iunie, Ministerul Sănătății anunța că pastilele de iod vor fi distribuite prin farmaciile comunitare, însă numai cu prescripție de la medicul de familie.

Lista farmaciilor care eliberează iodură de potasiu, AICI

 

Cum de administrează iodura de potasiu

 

Ministerul Sănătății a elaborat un Ghid de Informare Generală care stabilește condițiile în care se administrează iodura de potasiu de 65 mg, dozele recomadate, cum și când se instituie tratamentul.

Întrebat, luni, dacă există cerere pentru pastilele de iod, Alexandru Rafila a răspuns că nu știe, dar „acum, probabil că pe măsură ce lucrurile se tensionează în Ucraina, e posibil ca cererea să crească”, făcând referire la îngrijorările care cresc pe fondul situației de la centrala nucleară de la Zaporojie, din Ucraina, cea mai mare din Europa.

Comprimatele de iodură de potasiu de 65 mg se administrează persoanelor sub 40 de ani (acestea fiind cele mai expuse radiațiilor în cazul unui accident nuclear), numai în cazul expunerii la iod radioactiv ca urmare a unui incident nuclear. Se administrează în primele 6 ore după anunțul autorităților, în doză unică, administrarea cât mai curând posibilă fiind recomandată pentru blocarea eficace a absorbţiei radioactive. În cazul în care administrarea de iodură de potasiu are loc mai târziu de 12 ore după expunere, absorbția acesteia nu mai este semnificativă, deoarece iodul radioactiv a fost absorbit deja de către glanda tiroidă.

Potrivit ghidului MS, iodura de potasiu se administrează pe cale orală, mestecat sau înghițit. Copiilor cu vârsta sub 6 ani, doza recomandată le poate fi administrată zdrobită şi amestecată cu lapte, suc de fructe, miere sau iaurt. Pentru sugari (sub 1 an), doza poate fi dizolvată în lapte, apă, suc de fructe. Dozele de iod recomandate sunt: nou-născuţi până la 1 lună – 1/4 de comprimat (echivalent cu 12,5 mg iod); copii cu vârsta între 1 lună – 3 ani – 1/2 de comprimat (echivalent cu 25 mg iod); copii între 3-12 ani – 1 comprimat (echivalent cu 50 mg iod); copii peste 12 ani și adulți – 2 comprimate (echivalent cu 100 mg iod); femei gravide sau care alăptează – 2 comprimate echivalent 100 mg iod; adulţi peste 40 ani – nu se recomandă profilaxia cu iodură de potasiu, cu excepţia situaţiilor excepţionale în care expunerea tiroidei la iod radioactiv prin inhalare este de aproximativ 5 Gray (Gy).

.

 

Profilaxia și protecția, la fel de importante

 

Beneficiul potenţial al profilaxiei cu iod este cu atât mai mare cu cât vârsta este mai mică, spun medicii. Femeile gravide, cele care alăptează (nu se întrerupe alăptarea în timpul administrării iodurii de potasiu, care trece și în lapte), nou-născuţii, sugarii şi copiii trebuie trataţi primii. Nou-născuţii, în primele zile de viaţă prezintă un risc crescut în cazul expunerii la iod radioactiv. Riscul de cancer tiroidian per unitate de doză de iod radioactiv este mai mare la făt, la nou-născut şi sugar decât la adult, de aceea populaţia ţintă pentru administrarea iodului este cea cu vârsta sub 40 ani (în plus, persoanele de peste 40 de ani au primit, majoritatea, iod, în perioada comunismului aceasta fiind una dintre măsurile de politică sanitară prevăzută pentru prevenirea gușii endemice).

Atenție! Iodura de potasiu trebuie păstrată ambalată, în locuri uscate, la întuneric, la temperaturi de maxim 25 grade Celsius.

Medicii atrag atenția că în cazul unui accident nuclear, la fel de importantă este izolarea în spații închise, în case, cu ferestrele şi uşile închise, încercând ermetizarea acestora cu materiale din casă (bandă adezivă, bandă izolare, cârpe etc.). Se închide aragazul/ maşina de gătit sau, după caz, se stinge focul din sobă, se închid gurile de aerisire, instalațiile de ventilaţie sau de climatizare și se protejează pe cât posibil hrana şi apa din exteriorul locuinţelor prin acoperirea cu o prelată, folie de plastic etc.

Dacă trebuie să ieşiţi din casă pentru motive bine întemeiate, purtaţi un echipament de protecţie: salopetă, căciulă, mănuşi şi bocanci sau cizme. La întoarcere, spălaţi-vă imediat (inclusiv părul) folosind o sursă de apă curentă (duş), iar echipamentul de protecţie dezbrăcaţi-l înainte de intrarea în casă (pivniţă), împachetaţi-l şi închideţi-l în saci de plastic.