Numărul pacienților cu hepatita C incluși în programul de tratament a scăzut dramatic în pandemie

În condițiile în care numărul testărilor și al persoanelor nou diagnosticate a scăzut drastic în pandemie, președitele CNAS a anunțat că negocierile pentru  noul contract cost-volum-rezultat privind tratamentul fără interferon al hepatitei C vor începe imediat după aprobarea bugetului.

 

În cadrul unei conferințe on-line organizate de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) au fost analizate efectele pandemiei de Covid-19 și modul în care acestea afectează obiectivul pe care România și l-a asumat, alături de celelalte state ale lumii, acela de a elimina definitiv această boală până în 2030. O primă concluzie a fost aceea că măsurile restrictive impuse de la debutul pandemiei pun serios sub semnul întrebării îndeplinirea acestui obiectiv până la termenul stabilit inițial, iar acest lucru nu este valabil doar pentru România. Un prim efect negativ a fost reducerea considerabilă a numărului persoanelor testate şi diagnosticate în ultimul an, în condițiile în care activitățile de screening au fost sistate odată cu instaurarea restricțiilor. Pe de altă parte, a scăzut și numărul pacienților care erau diagnosticați și urma să fie incluși în programul național de tratament, Astfel, puțin peste o treime din cei peste 17.500 de pacienţi posibili, pentru care există bugetare pe actualul contract cost-volum-rezultat, au accesat schemele de tratament existente, programul fiind prelungit cu două luni, până la 31 martie.

„În România avem 35% din contractul actual îndeplinit la 31 ianuarie, probabil că vom ajunge cu prelungirea aceasta până la 31 martie, la 40%, nu mai mult, pentru că acest an de hiatus în programele de eliminare, în care nu s-au derulat programe naţionale, programe locale, iniţiative ale societăţilor ştiinţifice de screening, foarte puţini pacienţi au fost depistaţi, majoritatea întâmplător. De asemenea, puţini pacienţi pozitivi au iniţiat tratamentul din cauza inaccesibilităţii în serviciile medicale, în special de boli infecţioase, şi a temerii de a contracta Covid-19 prin prezentarea la medicul specialist”, a declarat în cadrul conferinței dr. Liana Gheorghe, şefa Secţiei a III-a Gastroenterologie-Hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni.

 

În această situație, Marinela Debu, președintele APAH-RO spune că este necesar ca autoritățile să se concentreze în perioada imediat următoare pe îmbunătățirea activității de screening, pe asigurarea accesului la tratament, dar și pe asigurarea celor mai noi scheme de tratament, prin programul național.

„În privinţa testării, există mai multe soluţii pe care este necesar să insistăm: campaniile publice sau private, dar mai ales diagnosticarea cu ajutorul medicilor de familie. Legat de accesul la tratament, principala îngrijorare priveşte programul cu interferon free pentru pacienţii cu hepatită virală C. Cea de-a treia direcţie pe care o susţinem are în vedere folosirea celor mai noi molecule în tratamentul pacienţilor cu hepatita C, prin trecerea la medicamentele de ultimă generaţie, pangenotipice o dată cu noul contract. Majoritatea ţărilor din UE au adoptat ultimele tipuri de medicamente şi considerăm că şi românii au acest drept. Pentru pacienţii cu hepatită B sau B plus Delta, prin asigurarea cadrului legislativ necesar, este nevoie de acces la studiile clinice, respectiv noile terapii, de îndată ce acestea au fost aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentelor”, a declarat aceasta.

Totodată, Marinela Debu a pus accent pe asigurarea continuității tratamentului, reamintind de întreruperile apărute în aii trecuși generate de întârzierea semnării unui nou contract cost-volum-rezultat, la expirarea celui anterior.

 

În acest sens, aceasta l-a întrebat pe președintele CNAS, Adrian Gheorghe, dacă se intenționează o nouă prelungire a actualului contract care urmează să expire la sfârșitul acestei luni, sau dacă se vor demara negocieri pentru nou contract. Adrian Gheorghe a precizat că prelungirea contractului actual nu este prima variantă luată în calcul, fiind preferată varianta negocierii unui nou contract.

„În acest moment, prelungirea actualului contract nu este prima variantă pe care o avem în vedere. Vrem să mergem pe prima variantă, un nou proces de negociere, iar dacă va fi nevoie să schimbăm strategia, vom lua în considerare prelungirea contractului. Odată ce legea bugetului a fost promulgată, a fost deschisă calea pentru demararea negocierilor pentru noi contracte cost-volum-rezultat, această acţiune reprezentând prioritatea noastră în privinţa hepatitelor. Vom face tot posibilul să evităm perioadele de pauză. De asemenea, analizăm oportunitatea introducerii medicamentelor pangenotipice în cadrul noilor contracte. Lgat de discuţia nonpangenotipice – pangenotipice, aici sunt mai multe lucruri de aliniat, unele sunt de decizie de politică, altele sunt strict operaţionale, care ţin şi de bugetul pe care-l avem în acest an. Cele pur operaţionale sunt la nivelul relaţiei dintre Casă, comisii de specialitate şi Ministerul Sănătăţii. Noi am trimis în acest moment adrese către comisiile de specialitate şi minister privind oportunitatea, în condiţiile în care pangenotipicele pot intra. Nu avem încă toate punctele de vedere de care avem nevoie dinspre aceste structuri, decizia trebuie fundamentată şi pe nişte puncte de vedere scrise şi transmise formal”, a precizat președintele CNAS.

 

Pe de altă parte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a transmis că noul Contract-Cadru privind acordarea serviciilor medicale va conține o serie de noutăți, dar măsurile din asistenţă medicală instituite în contextul pandemiei se menţin până la data de 31 martie. Se menține și excepţia de utilizare a cardului pentru validarea serviciilor medicale acordate la distanţă.

De asemenea, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv serviciile conexe actului medical furnizate de psiholog şi logoped, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare, iar pentru consultațiile la medicul din ambulatoriu nu este neapărat necesar bilet de trimitere.

În urma consultaţiilor acordate la distanţă, medicul de medicină primară sau din ambulatoriu va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv prescripţiile medicale, prin mijloace electronice.

Medicii din spital pot elibera, la externarea pacientului asigurat, prescripție cu medicamentele de care acesta are nevoie, pentru maximum 90 de zile.

Documentele care trebuie prezentate casei de asigurări de sănătate de către asigurat pot fi transmise,, de asemenea, prin mijloace electronice de comunicare.