O nouă premieră chirurgicală realizată de medicii Spitalului Militar Central

Pentru prima dată în medicina militară din România, chirurgii BMF de la SUUMC au reconstruit, în același timp, mandibula și maxilarul unui pacient diagnosticat cu Histiocitoză cu celule Langerhans, o boală rară care afectează 1:200.000 de pacienți.

 

După doi ani de pandemie, în care au fost marcați de stres și privațiuni, medicii români par să-și dorească mai mult ca oricând să realizeze intervenții și proceduri medicale complicate, parcă pentru a recupera perioada în care din cauza restricțiilor nu și-au putut desfășura activitatea așa cum și-ar fi dorit și așa cum ar fi avut nevoie pacienții care, la rândul lor, au avut limitat accesul la servicii medicale non-COVID.

De la începutul acestui an, prelevarea de organe și transpantul înregistrează o revenire spectaculoasă, iar medicii de la Spitalului Universitar de Urgență Militar Central (SUUMC) „Dr. Carol Davila” înregistrează premieră medicală după premieră medicală.

Unitatea medicală a început anul „cu dreptul”, medicii de aici realizând, în ianuarie, împreună cu echipele de prelevare și transplant de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg. Mureș, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic Colentina, prima prelevare de cord din istoria unității medicale și prima prelevare multi-organ şi multi-ţesut din România, din acest an.

La începutul acestei luni, Medicii cardiochirurgi ai unității medicale au realizat două proceduri chirurgicale de implant de valvă aortică biologică Sutureless, primele de acest fel realizate într-un spital militar românesc.

 

Câteva zile mai târziu, mai exact, pe 11 martie, tot în premieră pentru medicina militară românească, în Blocul chirurgical al Secției Clinice Chirurgie Orală și Maxilo-Faciale a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” s-a realizat, în aceeași etapă chirurgicală, atât reconstrucția mandibulei, prin lambou liber transferat fibular, cât și a maxilarului, prin grefa nevascularizată de os autolog fibular, la un pacient în vârstă de 30 ani, fără afecțiuni sistemice asociate.

„Inițial, pacientul s-a prezentat la medicul stomatolog, în vederea efectuării unui control medical de specialitate, acuzând mobilitatea tuturor dinților mandibulari și a celor maxilări posteriori, bilateral, crezând că este vorba despre boala parodontală sau «parodontoză». Ortopantomografia a evidențiat prezenta unei formațiuni radiotransparente, polilobate, relativ bine delimitată, ce ocupa simfiza și corpurile mandibulare bilateral, precum și resorbții osoase severe maxilare bilaterale. Pacientul a fost trimis în unitatea teritorială de Chirurgie Maxilo-Facială, unde i s-a efectuat biopsia incizională a formațiunii tumorale mandibulare. Diagnosticul histopatologic: Histiocitoză cu celule Langerhans”, explică medicii militari, menționând că Histiocitoza este o afecțiune rară ce este definită prin proliferarea histiocitelor (macrofagelor tisulare) la nivelul diferitelor țesuturi și organe, unde, la nivelul locului de proliferare, țesutul afectat este înlocuit, treptat, cu aceste celule. Această boală poate fi unifocală (afectează un singur organ) sau multifocală (sistemică). Este o boală rară care afectează 1:200.000 de pacienți cu vârste în general mici, până în 20 ani.

 

Odată stabilit diagnosticul, pacientul s-a prezentat în Secția Oncologie a SUUMC, unde i s-au expus variantele terapeutice ce includ chimioterapia și/sau tratamentul chirurgical. Pentru acesta a fost orientat către Secția Chirurgie Maxilo-Facială, unde a fost internat în vederea evaluării și realizării unui posibil tratament chirurgical de specialiate. Ulterior i s-au efectuat evaluarea imagistică computer tomograf  „whole body” (întreg corpul) cu substanță de contrast, pentru a evalua dacă afectarea este doar la nivelul mandibulei (monoostotică) sau este sistemică. Rezultatul investigației, realizată de maior medic dr. Silviu Otcu, a evidențiat doar afectarea mandibulei de la unghi la unghi, fără să implice alte sisteme, precum și o afectare severă parodontală a maxilarului în zona laterală bilateral.

Având disponibilă această informație, medicii au decis „utilitatea și necesitatea unei intervenții chirurgicale cu viză radicală (rezecție mandibulară de la unghi la celălalt și reconstrucția cu lambou liber vascularizat peronier stâng, precum și reconstrucția maxilarului atrofic în zonele laterale cu grefa osoasă nevascularizată fibulară stângă prin tehnica prof. dr. Khoury combinată cu sinus lift maxilar bilateral cu scopul reabilitării arcadei dentare cu implanturi dentare)”, eventual urmată de tratament oncologic.

 

Decizia terapeutică a fost luată fără a sta prea mult pe gânduri, întrucât afectarea mandibulei este severă și, chiar dacă pacientul ar fi răspuns la tratament chimioterapic, tot nu s-ar fi realizat recuperarea în totalitate, cu posibilitatea de protezare a edentațiilor; suplimentar tratamentul chirurgical ar fi fost mai greu de efectuat după tratamentul oncologic, descriu medicii SUUMC, situația medicală în care se afla tânărul care le-a cerut ajutorul.

În consecință, i s-au efectuat analize sanguine complete (hemoleucogramă, biochimie, coagulogramă, elecroforeza proteinelor serice, prelevare grup sanguin și Rh, test PCR SARS -COV-2 ), maior medic as. univ. dr. Maria-Magdalena Gurzun i-a făcut un examen cardiologic complex, iar dr. Robert Ivașcu a realizat evaluarea pre-anestezică. Tot prea-nestezic, utilizând imaginile CT de mare rezoluție, s-a efectuat simularea virtuală 3D a operației și printarea 3D de ghiduri chirurgicale sterilizabile, atât pentru etapa de rezecție a mandibulei cât și pentru cea de reconstrucție, utilizând peroneul stâng, realizate cu sprijinul Centrului de inovație și eHealth al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu ajutorul medicilor Eduard Liciu, Daniel Cristea și Mihai Dragomir și a studentului Florin Froimovici. Pe baza modelelor printate s-a realizat modelarea anatoformă a plăcii de reconstrucție din titan precum și simularea inserării implanturilor dentare.

 

O echipă multidisciplicară compusă din dr. Dragoș Muraru -medic primar Chirurgie plastică, dr. Robert Ivașcu -medic specialist AȚI, maior medic dr. Adrian Gabără -medic primar Chirurgie Orală și Maxilo-facială, lt. medic David Pietriceanu și dr. Matei Ionescu -medici specialiști și-a asumat intervenția chirurgicală.

„Pe durata a 10 ore s-a efectuat intubația pe traheostomă de necesitate și realizarea simultană a rezecției mandibulare de la un unghi la unghi, prin abord cervical bilateral cu disecția vaselor receptoare faciale, respectiv prelevarea lamboului osos fibular stâng cu tot cu vasele nutriente, secționarea acestuia conform planificării digitale, fixarea fragmentelor cu ajutorul plăcii de titan personalizate, inserarea a 5 implanturi dentare în neomandibula realizată și apoi transferul lamboului în patul receptor facial cu microanastomoza vaselor peroniere cu cele faciale. La finalul acestor etape s-a realizat reconstrucția crestei osoase atrofice maxilare din zonele laterale, folosind grefa autologă peronieră nevascularizată prin tehnica prof. dr. Fouad Khoury și «sinus lift» maxilar bilateral”, se menționează într-un comunicat al SUUMC.

 

Pacientul a fost transferat după aceea, pentru 72 de ore, în sectia ATI, pentru a-i fi monitorizate funcțiile vitale, iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă sub tratament antibiotic, antialgic, antisecretor gastric, anticoagulant, alimentație mixtă (parenterală și orală), vitaminoterapie, transfuzie de sânge izogrup și izoRh.

„La revenirea pe secția de Chirurgie Maxilo-facială i s-a suprimat traheostoma, sonda urinară, cateterul venos central, cateterul arterial, tuburile de dren și s-au inițiat tehnicile de mobilizare activă și pasivă, ajungând ca după alte 7 zile, pacientul să fie externat cu o stare generală bună, afebril, cu plăgi orale și cutanate în curs de vindecare, lambou osos în curs de consolidare, mers sprijnit în cadru ortopedic și alimentație per os reluată. După alte 7 zile i s-au suprimat atela gipsată de pe zona donoare (gamba stângă), cu posibilitatea de mers normal, precum și firele de sutură parțial, iar la 3 săptămâni după operație au fost suprimate toate firele de sutură”, mai spun medicii care menționează că în acest moment starea pacientului este bună, are toate plăgile vindecate, și așteaptă consolidarea osoasă care va da medicilor posibilitatea reabilitării protetice pe suport implantar, la 4 luni postoperator și corecțiile retracțiilor sechelare ale părților moi.

 

Și cum la reușita unei intervenții medicale de asemenea amploare este necesară dedicarea unei întregi echipe, pe lângă medicii care au avut un rol esențial în realizarea operației, în premieră pentru un spital militar din România, s-a implicat în tot acest demers întreg colectivul Secției Chirurgie Orală maxilo-facială și în special asistentele Blocului operator, Nicoleta Călin, Camelia Preda și Viorela Ilie și infirmierele Cătălina Pătrașcu și Lidia Toma, precum și medicii rezidenți Sergiu Sitaru, Mirela Radu, Victor Burloiu, Lorena Burlacu, Angel Căpățînă, Radu Todosi, Anca Călin, Cristina Rădulescu și Mihnea Popescu – tinere speranțe ale medicinei românești, aflați sub coordonarea col. medic conf. univ. dr. Liliana Moraru. O contribuție importantă a avut și personalul secției Chirurgie plastică, respectiv asistent medical Emanuela Andrei, infirmierele Danila Calotă și Sorina Topor și rezidenții Diana Diaconescu și Vlad Morozan, precum și cel al Secției ATI, respectiv medicii rezidenți Alexandra Sandu și Carmen Dobre.

 

Acum, când pacientul este vindecat, iar intervenția s-a dovedit a fi o reușită, maior medic dr. Adrian Gabără, transmite mulțumirile sale „tuturor celor ce au contribuit la bunul mers al lucrurilor, oameni care prin participarea lor au asigurat continuitatea și contextul necesar pentru derularea, în cele mai bune condiții, a unui astfel de eveniment medical de anvergură (UTS – serviciul de transfuzii, laboratorul spitalului, Secția Anatomie patologică, etc.), plus cele ce vor urma (Centrul de Boli Oncologice al SUUMC) și, nu în ultimul rând, celui care asigură documentarea foto-video a acestor performanțe medicale, Daniel Iancu”.

Totodată, coordonatorul echipei operatorii BMF a ținut să mulțumească „tuturor celor care m-au sprijinit în acești 2 ani pandemici să continuam să realizăm acest tip de intervenții, mari consumatoare de energie, timp și logistică și aici mă refer în mod special la secția ATI  care a luptat  practic pe 2 fronturi (activitate spital și COVID-19), dar și la colegii din alte specialități medicale din spital și bineinteles la colegii din secție în frunte cu managementul medical, respectiv col. medic dr. Cătălin Dumitru și col. medic (rez.) conf. univ. dr. Liliana Moraru”, a punctat mr. dr. Adrian Gabără, care și-a adăugat în potofoliul profesional o nouă intervenție chirurgicală extrem de complexă și dificile.

 

Sursă foto: SUUMC (Daniel Iancu)