Pandemia a accentuat problemele emoționale în rândul copiilor

Este concluzia specialiștilor de la asociația Telefonul Copilului, pe baza apelurilor primite în ultimul an.

Măsurile de izolare impuse în contextul pandemiei au avut un impact emoțional negativ asupra copiilor, care ar putea avea efecte pe termen lung asupra sănătății lor mintale. La această concluzie au ajuns specialiștii asociației Telefonul Copilului, pe baza apelurilor primite în ultimul an la numărul  gratuit 116111, precum și a sesiunilor de consiliere on-line. În 52,8% din cazuri, copiii care au apelat la acest serviciu aveau nevoie de consiliere psihologică, iar 46,8% erau victime ale abuzului și violenței în familie.

Cazurile au fost de o mai mare complexitate decât în perioada dinaintea pandemiei astfel încât a fost necesară alocarea unui număr mai mare de minute pentru fiecare apel. Astfel, durata medie a unui apel a crescut, de la 10-15 minute în anul 2019, la 30-45 de minute în anul 2020, iar  în perioada pandemiei, asociația a oferit copiilor şi părinţilor 322.537 de minute de consiliere psiho-socială şi juridică gratuite.

În comparaţie cu anii precedenţi, copiii s-au confruntat cu probleme noi, pentru care nu aveau mecanismele necesare de gestionare. Este vorba de probleme emoţionale generate de contextul pandemiei cu un risc crescut asupra sănătăţii mintale, izolarea socială şi nevoia de apartenenţă, teama de a nu-şi pierde prietenii, nevoia de informare, consiliere şi asistare psihologică ca urmare a escaladării situaţiilor de neînţelegeri în familie, abuz şi violenţă domestică, nevoia de îndrumare în vederea adaptării la noua realitate.

Cei mai mulți dintre copii care au apelat la acest serviciu pentru consiliere psihologică manifestau stări de frică, anxietate și depresie, acuzând și  dificultăţi în relaţionare sau nevoia de apartenenţă la un grup.

Un procent de 29,8% aveau sentimentul că nu pot împărtăşi cu nimeni cine sunt şi ceea ce simt cu adevărat întrucât nu vor fi înţeleşi, iar 23,5% erau într-o stare de confuzie generată de informaţiile contradictorii şi schimbările apărute în rutina vieţii. De asemenea 32,1% manifestau  îngrijorare cu privire la absenţa persoanelor-suport iar 18,7% erau îngrijorați cu privire la frecventarea cursurilor şcolare în contextul crizei sanitare.

Abuzul şi violenţa în familie au înregistrat o creştere alarmantă în perioada pandemiei, respectiv 46,8% din totalul situaţiilor consiliate de specialiștii de la Telefonul Copilului, comparativ cu anul 2019 când procentajul a fost de 18,48%. În 53,4% din cazuri, agresorii au fost ambii părinţi, în 28,7% din cazuri unul dintre părinţi sau concubinul ori concubina unuia dintre părinţi, în 13,5% din cazuri alţi adulţi, iar în 4,5% din cazuri,  un alt copil.

Totodată, pe fondul pandemiei, s-a observat o creştere semnificativă a situaţiilor care implicau probleme medicale, precum informare cu privire la virusul SARS-COV-2, respectarea măsurilor de siguranţă, drepturile copiilor de a beneficia de asistenţă medicală indiferent de context. Astfel, problemele medicale au fost sesizate în procentaj de 12,3%.

Catalina Surcel

În aceeași perioadă marcată de pandemie, peste 30,7% dintre cazurile înregistrate se referă la bullying şi cyberbullying. În ceea ce priveşte categoria de vârstă, cea mai afectată de acest tip de abuz este categoria 13-15 ani, urmată de categoria 10-12 ani. Conform datelor sintetizate de specialiștii asociației, 54,1% dintre situaţiile de abuz de tip bullying au avut loc în mediul online, ca urmare a digitalizării cursurilor şcolare, 33,2% în grădiniţă sau şcoală, iar 9,8% au avut loc în spaţiul public.

S-a mai constatat că, în perioada de debut a pandemiei, copiii şi adolescenţii au exprimat nevoia de îndrumare în vederea adaptării la învăţământul online, precum şi de gestionare a situaţiilor de bullying online. „Şcoala furniza atât un mediu structurat de studiu, cât şi relaţionare cu grupul de covârstnici, aspecte care nu au putut fi atinse la acelaşi nivel în cadrul învăţământului online. 20% dintre copiii care ne-au contactat au precizat faptul că nu dispun de tehnologia necesară pentru a participa în mod activ la cursurile online. Astfel, au existat şi situaţii în care elevii au întâmpinat dificultăţi precum absenţe nemotivate, lacune şcolare. De asemenea, aceştia au necesitat îndrumare în vederea efectuării temelor primite din partea cadrelor didactice, pe care le-au perceput ca fiind mai multe şi mai dificil de realizat. Apelanţii ne-au relatat, de asemenea, faptul că se confruntă cu dificultăţi de asimilare a materialului predat, lipsa concentrării, precum şi nevoia de interacţiune reală cu grupul de colegi sau cu profesorii”, a declarat Cătălina Surcel, director executiv al asociaţiei Telefonul Copilului.