Știi și câștigi sănătate: Florile și virtuțile lor terapeutice

Ne aflăm în pragul sărbătorii Floriilor, una dintre cele mai importante sărbători religioase de peste an, căreia orice creștin îi acordă importanța ce i se cuvine, ne face să ne gândim, chiar prin nume, la  flori, unul dintre cele mai apreciate daruri pe care ni le oferă natura. Florile sunt fermecătoare pentru fiecare detaliu care le definește, pentru că ne oferă oxigen tuturor, în mod egal și necondiționat, pentru că ne hrănesc și ne apără de o mulțime de boli, pentru miliardele de modele și varietățile cromatice și felul în care împletesc forme și culori în mod armonios și imprevizibil.

Omul are nevoie de frumusețe și de artă în jurul lui, iar fără flori n-ar exista multe picturi celebre, fotografii senzaționale, ori cadoul perfect pentru persoana iubită. Fie că le vedem pe câmpuri, prin curți, la ferestre sau în florărie, florile reușesc să insufle bucurie și armonie. În plus, prin cromatica, forma, parfumul și energia pe care le inspiră, florile ne dau și nouă, oamenilor, forța de a învinge stresul, necazurile şi chiar unele boli cronice. Multe dintre beneficiile pe care ni le oferă florile sunt, însă, puțin știute…

 

* Încă din antichitate, florile au fost asociate cu sănătatea, norocul și bogăția. Deși admirate de toată lumea, în Roma antică, forile erau rezervate îndeosebi celor înstăriți, care își ornau casele cu ghirlande agățate de tavan, iar la petrecerile lor cele vestite împrăștiau petale de trandafiri pe jos, pentru a sublinia faptul că participanții la aceste petreceri sunt binecuvântați de zei.

* Atunci când ne sunt dăruite, florile ne arată că suntem iubiți. Și ce alt medicament poate fi mai eficient, în tratarea oricărei boli, decât dragostea? Nu e de mirare că, atunci când sunt bolnavi, chiar și bărbații primesc flori, potrivit codului bunelor maniere…

* Pe de altă parte, florile sunt picături de culoare și, potrivit cercetătorilor, culorile au efecte complexe asupra sănătății: albul crește optimismul și energia pozitivă; roșul aduce energie și crește vitalitatea; galbenul stimulează creierul, limpezeşte mintea, măreşte capacitatea de atenţie şi ajută la luarea unor decizii corecte şi rapide; florile portocalii facilitează comunicarea, întăresc sistemul imunitar şi plămânii, au efect benefic asupra funcţiilor aparatului digestiv; verdele relaxează, aduce linişte, elimină tensiunile şi anxietatea; albastrul stimulează producerea de melatonină, un hormon al relaxării şi al somnului profund, stimulează tiroida şi reglează metabolismul; violetul stimulează glandele cu rol în reglarea somnului şi contribuie la îndepărtarea sentimentelor de frică şi de inhibare.

* Unele flori sunt comestibile. Din florile de salcâm și petalele unui anumit soi de trandafir se face dulceață, flori ca violetele și panseluțele pot fi caramelizate, iar florile de pepene galben și florile de bostan pot fi servite după ce au fost prăjite (flori pane). Atenție! Nu toate florile sunt comestibile.

 

* Delicații ghiocei care vestesc primăvara, considerați simbol al inocenței, speranței și prieteniei adevărate, au și proprietăți medicinale. Specialiştii din diferite ţări le-au studiat proprietăţile şi au constatat remediile preparate din gingaşii ghiocei sunt eficiente pentru sănătate, cu condiția ca florile, frunzele și tulpina să fie în prealabil foarte bine uscate. Mulți consideră că aduce noroc plantarea ghioceilor în propria gradină sau chiar în balcon.

* Din ghiocei, narcise și un crinul „Lycoris radiata” se extrage Galanthamina, o substanță care, alături de alte substanţe, face parte din compoziţia medicamentelor recomandate în boala Alzheimer sau în alte forme de demenţă.

* Infuzia din ghiocei uscaţi este un remediu excelent pentru combaterea crampelor musculare şi pentru destinderea muşchilor, decoctul adăugat în apa de baie ameliorează durerile reumatismale, iar pentru îmbunătăţirea circulaţiei periferice sau la nivel cerebral, specialiştii recomandă tinctura de ghiocei.

* Florile de ghiocei (fără codițe) macerate timp de două săptămâni cu zeamă de lâmâie, îndepărtează pistruii și petele de pe față, iar decoctul se recomandă pentru băi vaginale în caz de infecții și candidoză.

* Ghioceii cruzi și mai ales bulbii lor sunt însă extrem de toxici. Din acest motiv, ghioceii nu sunt atacați de dăunători, putând să se dezvolte în voie. Odată ingerați, bulbii pot provoca probleme grave de sănătate oamenilor, iar pentru animale pot fi letali.

 

* Toporașul sau floarea echinocțiului (Viola odorata), face parte din familia Violaceae, este originară din Europa și Asia și crește în păduri și parcuri, însă este cultivată și în grădini. Florile de toporaș conțin uleiuri volatile, rezine, viola-cvercetina, violamina (substanță albastră), acid acetilsalicilic, zaharuri și substanțe minerale, iar frunzele au ulei volatil de culoare brună, format din esteri metilici ai acidului salicilic și nonadienol, în timp ce rizomii și rădăcinile conțin saponozide, un alcaloid (odorantina), uleiuri volatile, principii amare și esteri ai acidului salicilic.

* Florile și frunzele au gust dulceag și se culeg în martie-aprilie. Părțile aeriene ale plantei și mai ales florile sunt recomandate în tratarea afecțiunilor căilor respiratorii (bronșită, pneumonie, astm bronșic). Proprietățile lor emoliente, fluidificante și expectorante ajută la vindecarea tusei și eliminarea mucozităților de la nivelul aparatului respirator. Infuzia concentrată de flori (5 lingurițe la o cană cu apă) se poate utiliza ca apă de gură, având proprietăți odorizante, sau pentru gargară, în caz de amigdalită. Florile sunt și un bun laxativ.

* Frunzele proaspete se pretează atât pentru administrare internă, cât și externă, în special pentru cancerul de colon, gât și limbă. Prezintă efecte ușor sedative și hipnotice, dovedindu-se de folos în stări de agitație și în caz de insomnie. Pentru a obține aceste efecte, frunzele proaspete sunt infuzate zilnic și consumate ca ceai. Ceaiul din frunze sau în amestec cu flori atenuează migrenele și durerile reumatismale. Extern, frunzele de toporași fierte în oțet, sub formă de cataplasme, tratează guta.

* Rădăcinile și tulpinile sunt un bun vomitiv și purgativ. Rădăcinile și rizomii au efecte expectorante, secretolitice, laxative, depurative și hipotensive, ajută la neutralizarea toxinelor din organism și la eliminarea lor pe cale renală și intestinală. Ceaiul de rădăcini și rizomi de toporaș are efect în constipațiile ușoare sau ocazionale, în cazurile ușoare și medii de hipertensiune și în afecțiunile pulmonare. Ca adjuvant, se mai poate utiliza în tratamentele specifice leucemiei.

 

* Zambila, originară din Orient, este una dintre cele mai iubite flori de primăvară. O veche legendă greacă spune că Apollo (zeul soarelui) și Zephyr (zeul vântului de vest), adorau un chipeş adolescent grec pe nume Hyakinthis. Apollo l-a învățat arta de a arunca cu discul, iar Zephyr, copleşit de gelozie, a suflat discul înapoi, iar acesta l-a lovit pe Hyakinthos în cap şi l-a ucis. Din sângele lui a crescut o floare, pe care Apollo a denumit-o Hyacinthus orientalis, după numele tânărului. Din acest motiv, în Grecia antică, zambila este asociată cu floarea durerii și a doliului.

* În Sparta în schimb, zambila era cunoscută ca floarea nunții! Primăvara, când zambilele înfloreau, tinerele își împodobeau părul sau făceau coronițe din zambile.

* Frumos colorate și foarte parfumate, zambilele înveselesc orice grădină, dar au și o putere incredibilă de relaxare a simțurilor. Un buchet de zambile pus în camera de dormit ajută somnul să fie profund și odihnitor.

* Câteva flori de zambilă presărate în apa fierbinte din cadă eliberează tensiunea din mușchii faciali, ai gâtului și umerilor, iar dacă se adaugă câteva picături de ulei esențial de zambilă are efect de calmare a pielii. Uleiul de zambilă este folosit în aromaterapie pentru a intensifica activitatea emisferei drepte, care sporește creativitatea și stima de sine. Pentru a îmbunătăți starea de spirit se pun cinci zambile într-un vas și se inspiră mirosul lor, timp de 5-10 minute.

* Atenție! Bulbii cruzi ai zambilelor, ca și ai ghioceilor, sunt toxici. Contactul cu pielea poate duce la o reacție alergică – inflamare, înroșire, senzație de mâncărime. Îngurgitarea accidentală, atât de către oameni, cât și de animale, poate produce tulburări gastrointestinale serioase.

 

* Fie că are culoarea albă sau galbenă, parfumata narcisă are și puteri vindecătoare. Ceaiul dn petale de narcisă înătură anxietatea, tratează insomniile și este recomandat în stări depresive. De asemenea, calmează tusea, ameliorează astmul, înlătură diareea și crampele abdominale. Băut cu regularitate, ceaiul de narcise previne palpitațiile și menține pulsul constant. Sub formă de cataplasmă are efect calmant și cicatrizant.

* Floarea pasiunii provine din America de Nord și de Sud și a fost folosită în mod tradițional pentru efectele sale sedative. Este folosită ca adjuvant în tratarea anxietății și a insomniei.

* Speciile de iris care se găsesc în Europa sunt adesea folosite în parfumuri, fixative și alte cosmetice, datorită mirosului lor plăcut ce amintește de violete. Rădăcinile de iris au proprietăți antiinflamatoare și au fost folosite pentru tratarea durerilor de gât și a problemelor cu sinusurile.

* Trifoiul roșu a fost folosit în mod tradițional pentru tratarea problemelor respiratorii și de piele, iar acum este folosit în tratarea simptomelor menopauzei, menstruației și în prevenția cancerului de sân, datorită concentrației de estrogen natural pe care îl conține.

 

* Apreciată pentru frumusețe și gingășie, laleaua face parte din familia Liliaceae și este o plantă ornamentală „domesticită” de turci cu peste 500 de ani în urmă. Laleaua de grădină (Tulipa) a fost inclusă în categoria floare comestibilă și se poate consuma sub formă de ceai sau ca garnitură alimentară.

* Lalelele conțin uleiuri esențiale și o varietate de compuși bioactivi care sunt antioxidanți puternici, antiinflamatori și antimicrobieni. Datorită lor, putem obține destul de multe beneficii pentru sănătate. Limonenul și linaloolul parfumează și împrospătează aerul, iar în același timp relaxează, fiind asociat cu scăderea nivelului de anxietate, stres și chiar depresie, având efect calmant, sedativ.

* Compușii naturali ai lalelelor provoacă somnolență. De aceea, uleiul esențial de lalele este folosit în terapia tulburărilor de somn, ajutând astfel la îmbunătățirea stării generale de sănătate.

* Nivelul ridicat de antioxidanți pe care-l conțin lalelele este eficient în reducerea raicalilor liberi, prevenind astfel îmbătrânirea prematură a pielii, diabetul, bolile de inimă etc. Compușii activi din extractul de lalea roșie pot combate o varietate de bacterii care cauzează diaree, febră tifoidă, infecții ale pielii.

 

* Numită de perși „yasmin”, adică „dar al lui Dumnezeu”, iasomia a fost folosită de-a lungul secolelor pentru parfumarea naturală a pielii și pentru efectele sale afrodiziace. Femeile o adăugau în apa de baie și își aplicau pe corp ulei de iasomie. Ambele efecte sunt apreciate și astăzi, iasomia fiind unul dintre ingredientele esențiale folosite de parfumierii din întreaga lume și o plantă regăsita frecvent pe lista de ingrediente a produselor cosmetice.

* Delicatele flori de iasomie au efect antiseptic, antidepresiv și antispasmodic și un rol important în ameliorarea simptomelor asteniei de primăvară. Datorită aromei plăcute și uleiurilor volatile pe care le conține, iasomia calmează, relaxează, reduce stresul și oboseala, tratează insomniile, calmează sensibilitatea nervoasă, agitația și surescitarea. Are însă și un conținut moderat de cofeină, așa că ceaiul de iasomie nu se recomandată după ora 18,00.

* Datorită efectului calmant și antiinflamator, iasomia poate ameliora durerile de cap, durerile articulare, reumatismul, oboseala și febra musculară, contracțiile musculare și spasmele, iar într-o anumită măsură poate reduce migrenele. Pentru a ameliora durerile cauzate de artrită, se recomandă atât consumul ceaiului de iasomie, cât și aplicarea lui la nivel cutanat, sub formă de compresă, pe articulațiile dureroase.

* Ceaiul de iasomie scade colesterolul și reglează tranzitul intestinal, calmând simptomele neplăcute ale indigestiei. Mulți specialiști susțin că antioxidanții din ceaiul de iasomie ar putea opri dezvoltarea celulelor canceroase din organism, dacă este consumat regulat. Ceaiul de iasomie este recomandat și pacienților care suferă de diabet, pentru că are capacitatea de a regla nivelul de zahăr din sânge.

 

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.